CRI Club

http://romanian.cri.cn/221/2014/08/05/1s151669.htm

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei! La microfon, Xiao Zhigang.

Dragi prieteni, astăzi vă invit să faceţi cunoştinţă cu un tânăr chinez, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, care a câştigat premiul II la Concursul Naţional de Canto din cadrul celei de-a 40-a ediţii a Festivalului Internaţional „Vacanţe Muzicale desfăşurat la Piatra Neamţ”, premiul III la cea de-a XVI-a ediţie a Concursului Naţional de Interpretare şi Creaţie Muzicală „Paul Constantinescu” şi alte premii la concursuri naţionale şi internaţionale. El este Fang Shuang.

Tânărul este apreciat ca un cântăreţ cu „o voce care sună cristalin în acustica unei cupole, o voce care foarte bine poate fi considerată a fi a unui tenor forte … Vocea lui Fang Shuang este alunecoasă, oscilează între clase, dar permanent este egală în tensiune-vibraţie, ca şi în timbrul uşor nazal al operei franceze, ea, reuşind formidabil să se transpună în culoarea chineză, inconfundabilă”!

Stimaţi prieteni, în minutele următoare vă invit să ascultaţi un interviu realizat cu caritonul Fang Shuang, realizat de preşedintele filialei Bucureşti a Clubului ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română din lume, Anton Citra.

Azi îl avem alături pe domnul Fang Shuang care deşi are un program încarcat, are amabilitatea să stea de vorbă cu noi, într-un interviu în care ne împărtăşeşte câte ceva din viaţa şi activitatea sa.

Fang: Bună ziua! Mă numesc Fang Shuang. Am venit în România în 2005. Am terminat Consevatorul Naţional din Bucureşti, la secţia canto clasic. În 2012 am terminat masterul la aceeaşi facultate şi din 2013 sunt solist colaborator la Opera Comică Pentru Copii, tot în Bucureşti. După cum spune şi titlul ,”opera comică” are un anumit repertoriu pentru copii. Mie îmi plac operele mai dramatice, de exemplu Verdi sau chiar Puccini. De când am venit în România am vizitat Sibiul, un oraş deosebit de frumos şi se vede. Am citit şi istoria Sibiului, comparativ cu Bucureştiul, clădiri mai tradiţionale, arată diferite.

În afara de Sibiu am mai vizitat şi Cluj şi Oradea. Am avut turnee cu Opera Comică pentru Copii, în ţară, la Iaşi, la Roman şi la Constanţa. Acolo am avut foarte puţin timp sa vizitez oraşul, dar cât am văzut mi-a plăcut foarte mult. Bineînţeles mai sunt zone foarte frumoase, pe care nu le-am vizitat încă şi doresc să-mi fac timp să mă duc şi acolo. Un teatru m-a invitat să joc tot o operă comică, se numeşte „La Serva Padrona” (Servitoarea Stăpână), la Teatrul din Baia Mare. Fiind un fel de debut pentru mine, am stat acolo câteva zile, am şi prins o vreme frumoasă cu soare, aşa că am mers mai mult în oraş. La fel este un aer curat şi un oraş deosebit de frumos.

Care este cel mai mare vis al tău, dacă îl poţi împărtăşi ?

Fang: Am mai multe visuri. Deocamdată sunt la opera comică pentru copii. Eu sunt deja recunoscător pentru că la vârsta mea pot să-mi îmbogăţesc experienţa, să progresez şi să colaborez şi cu alte teatre mari.

Ai vrea să ramâi în ţară sau să te îndrepţi spre meleaguri străine? În ţară, adică în România sau vrei să mergi în China sau în alte ţări?

Fang: Cum se zice, „viaţa artiştilor”, stăm pe oriunde şi nicăieri. Nu de foarte mult timp mi-am găsit prietenă, o cheamă Diana şi este româncă. Este foarte posibil că voi trăi în România, eventual în Bucureşti. Dar cum este viaţa artiştilor, s-ar putea să interpretez şi în Bucureşti şi în alte oraşe din România, dar şi din străinătate. Un plan pentru viitorul îndepărtat nu pot să-mi fac.

Cum te-ai adaptat în România, cu limba şi tradiţiile? Cât de greu ţi-a fost să te obişnuieşti cu ele?

Fang: La început, într-adevăr, mi-a fost destul de greu. În primul rând cum este pentru toţi cei care ajung într-o ţară străină, este cu limba respectivă. Până să vin în România nu ştiam niciun cuvânt în română. Am învăţat din 2005 până în 2006 la anul pregătitor. Era un program destul de solicitant. Aveam multe de învăţat. Eu consider că m-am descurcat bine. Dar pot să spun că viaţa m-a învăţat să formulez cuvinte şi de asemenea să învăţ mai multe cuvinte. La şcoală am învăţat să folosesc corect gramatica.

Mâncarea românească este gustoasă. Dar în primele luni când am venit în România nu mi se părea aşa. Se găteşte altfel, se folosesc diferite lucruri în bucătărie, dar eu zic că m-am obişnuit astăzi. Din mâncarea românească, eu ştiu că există un fel de mâncare foarte cunoscută şi populară – sarmalele. Nimic nu este întâmplător, în bucătaria chineză avem un fel de mâncare care se numeşte colţunaşi. Au gusturi diferite, bineînţeles, dar pot să spun că prin modul în care se fac şi prin formă sunt asemănătoare. Sarmalele au o foaie de varză acră, iar înăuntru este carne cu orez plus condimente. La coltunaşi nu este mare diferenţă, este o foaie făcută din faină, iar înăuntru sunt carne, legume şi anumite condimente.

Am văzut că sunt din ce în ce mai puţini care ascultă muzică clasică. Cum vezi viitorul acestui stil de muzică?

Fang: Asemănător este şi în China, de unde sunt eu. Opera tradiţională chinezească (Jing Ju) a avut o istorie deosebit de bogată. De când a intrat toată lumea în stilul modern, opera chinezească a început să aibă şi ea o piaţă din ce în ce mai mică. Dar am observat că oamenii cărora le place opera chinezească tradiţională au existat şi există. Recunosc foarte bine că nu sunt mulţi la fel ca şi pentru muzica clasică europeană. Au existat şi există oameni care apreciază şi eu cred că vor exista şi în continuare.

 

Dacă ar fi să cânţi altceva din genurile moderne, ce ai prefera?

Fang: Domeniul meu este muzica clasică, de care sunt pasionat. Îmi place şi muzica uşoară, soft music şi cânt şi eu cu plăcere la anumite evenimente, piese şi repertoriu de calitate.

La un eveniment organizat de un restaurant chinezesc din Bucureşti am cunoscut-o pe doamna Teresa Tina, pe numele adevărat Cristina. De ce foloseşte numele artistic Teresa, pentru că iubeşte o cântareaţă. Este pasionată de muzica lui Teng Lijun, al cărei nume artistic este Teresa Teng. După eveniment ne-am întalnit şi am înregistrat o piesă în duet care se numeşte „Îmi pasă doar de tine”. Mă bucur pentru această experienţă nouă, pentru că nu prea am avut şansa să intru într-un studio să văd cum se înregistrează o piesă. Abia aştept să apară piesele noi cu doamna Teresa.

Înainte să vin în România, parinţii mei mi-au spus că ei când erau tineri se uitau foarte des la filme româneşti, de exemplu „Mihai Viteazu” sau un film despre Dunăre (Dunărea Albastră), care din păcate nu se mai prezintă des pe canalele de filme, dar ei mi-au povestit destul de mult.

Din punctul de vedere al domeniului meu, canto clasic, pot să vă spun că întâmplător şi nimic nu este întâmplător, am găsit pe internet un articol în chineză despre un mare bariton român care este cunoscut şi în România şi în toată lumea, un bariton absolut internaţional – Nicolae Herlea, care nu mai este printre noi în ziua de astăzi. În 2011 am participat prima oară la Brăila la un master class ţinut şi organizat de doamna Mariana Nicolesco, după cum ştim toţi dânsa a avut o carieră mare internaţională şi tot dânsa a creat un concurs naţional de lieduri româneşti în Braşov. Eu de când sunt la Conservatorul din Bucureşti am învăţat şi mi-au plăcut foarte mult liedurile româneşti şi am participat la concurs în 2013 şi am câştigat un premiu, dacă nu mă înşel se numeşte premiul de muzicologie. Recent am aflat că doamna Nicolesco va merge în China, în oraşul Ningbo, va fi în comisie la un concurs internaţional de canto.

O altă cunoscută soprană ce cântă pe cele mai mari scene ale lumii este o adevărată divă – Angela Gheorghiu, care a avut multe spectacole la Scala din Milano, Metropolitan şi Covent Garden. Am auzit că a avut şi concerte şi recitaluri în China.

Anul acesta secţia română a Radio China Internaţional împlineşte 46 de ani, pe 29 august, dacă doreşti să transmiţi un mesaj ascultătorilor săi!

Fang: România şi China au o prietenie creată de foarte mulţi ani, de zeci de ani, indiferent de ce schimbări, modificări au avut loc în politica ţării, prietenia a rămas aceeaşi. Sunt foarte fericit că a existat prietenia asta şi că există şi sunt sigur că va şi continua. Sunt şi foarte bucuros şi apreciez foarte mult invitaţia dvs. şi doresc să avem fiecare succes în domeniul său. La mai mare şi la mai departe!

Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat!

Stimaţi ascultători, astăzi am avut mare plăcere să facem cunoştinţă cu domnul Fang Shuang, care abia şi-a început cariera muzicală în România. Cu acest prilej, îi dorim mult succes în muncă şi multă fericire şi bucurie în viaţă! Sperăm că va aduce mai multe contribuţii în viitor la consolidarea prieteniei dintre popoarele chinez şi român prin eforturile lui în domeniul muzicii! În acelaşi timp, îi mulţumim încă o dată domnului Anton Citra pentru materialul audio şi muzical oferit, cu care am petrecut un timp frumos împreună şi de neuitat! Să ascultăm în continuare un cântec în limba engleză „Can’t Help Falling In Love”, interpretat de Fang Shuang şi cu aceasta se încheie ediţia de astăzi a rubricii Poşta Redacţiei. Realizatorul şi prezentatorul Xiao Zhigang vă doreşte un week-end plăcut! La revedere!

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/07/16/1s151108.htm

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei! La microfon, Xiao Zhigang!

Încă o organizaţie dedicată consolidării şi dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre România şi China, Asociaţia CHINARO, a fost înfiinţată recent la Piteşti. Preşedintele acesteia, Alexandra Voica, vicepreşedintele Monica Oproiu şi preşedintele onorific, Vicenţiu Gheorghe ne-au dezvăluit mai multe detalii despre Asociaţia CHINARO, în cadrul unui dialog. Haideţi să-l ascultăm în minutele următoare.

Domnişoara Alexandra Voica, puteţi să ne spuneţi ce fel de organizaţie este Asociaţa CHINARO?

Asociaţia CHINARO este o organizaţie non-profit înfiinţată conform Ordonanţei Guvernamentale 26/2000 modificată şi completată şi funcţionează în baza Hot. Judecătoreşti nr. 47/RA/2014, hotărâre rămasă definitivă în data de 25.06.2014, iar ca entitate fiscală a fost înregistrată la Ministerul Finanţelor sub Codul Unic 33314182.

Care sunt obiectivele Asociaţiei CHINARO?

Avem ca obiective declarate prin Statut:

– promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre România şi China;

– promovarea valorilor, culturii, istoriei, tradiţiilor, schimburilor sociale şi integrarea socială bilaterală;

– dezvoltarea turismului între cele 2 ţări;

– crearea de parteneriate cu instituţiile publice pentru promovarea la nivel de instituţii a colaborării între entităţi publice din aceste două tări;

– crearea unui mediu de dezvoltare a parteneriatelor în afaceri prin punerea în legatură a persoanelor juridice interesate de colaborare şi facilitarea accesului la informaţie şi oferirea de soluţii practice de rezolvare a problemelor prin partenerii noştri.

Doamna Monica Oproiu, cum este structura Asociaţiei CHINARO?

Structura Asociaţiei potrivit Statutului este de forma: preşedinte, Alexandra Voica, vicepreşedinte, Monica Oproiu. A fost învestit în funcţia de preşedinte onorific domnul Vicenţiu Gheorghe pentru a putea promova, prin prisma deschiderii Asociaţiei ca si organizaţie legal înfiinţată, RCI şi promotor al Chinei şi pentru a aduce membrilor cunoştiinţele sale despre civilizaţia şi lumea chineză acumulate în cei mai bine decât 20 de ani ca ascultător al RCI.

Ce planuri aveţi pentru desfăşurarea activităţilor în cadrul asociaţiei CHINARO în viitor, mai ales anul acesta?

Momentan suntem în campania de promovare a Asociaţiei CHINARO. Dorim să ne facem cât mai bine cunoscuţi şi să atragem cât mai mulţi membri, atât persoane fizice, cât şi persone juridice, interesate de obiectivele noastre.

Deja am luat legatura cu alte asociaţii interesate de colaborarea cu noi şi în perioada imediat următoare vom stabili împreună cu dânşii modul de colaborare.

Avem stabilită o listă de instituţii şi companii cheie pe care dorim să le aducem ca parteneri în realizarea obiectivelor Asociaţiei, suntem în faza de demarare a demersurilor pentru încheierea de acorduri de colaborare.

Domnule Vicenţiu Gheorghe, Asociaţia CHINARO are un site oficial, puteţi să faceţi o scurtă prezentare a acestuia?

http://www.chinaro.ro este site-ul oficial prin care se va face cunoscută activitatea asociaţiei, site ce a fost pus la dispoziţie de către preşedinta Alexandra Voica. Aici, pe lângă informaţiile cu care vizitatorii sunt deja obişnuiţi (informaţii legate de cultură, turism, evenimente sociale şi politice şi articole legate de relaţia româno-chineză), vor fi incluse informaţii legate de activitatea asociaţiei, vor fi promovaţi membrii persoane juridice care aderă la asociaţie şi instituţiile ce vor încheia acorduri de colaborare.

Sunteţi preşedintele onorific al asociaţiei CHINARO, totodată, şi preşedintele Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume. Există o posibilitate ca cele două organizaţii să aibă o colaborare în viitor? Cum se va derula colaborarea, în opinia dvs?

Asociaţia CHINARO a fost creată de către Clubul Ascultătorilor RCI în limba română din lume şi oferă posibilitatea de dezvoltare a clubului, de a promova şi mai mult cultura, istoria şi civilizaţia chineză. O mare parte din membrii clubului au solicitat şi înscrierea în asociaţie. În cadrul asociaţiei există o mare deschidere pentru organizarea de evenimente şi întruniri la care eu doresc să îmi aduc aportul prin promovarea RCI. Este prioritar pentru noi să atragem atenţia opiniei publice din România asupra importanţei pe care o poate avea o relaţie apropiată a României cu China. Punem accentul pe colaborarea

cu alte asociaţii de acelaşi tip din România şi străinătate care să promoveze valorile culturale şi istorice ale Chinei. Clubul Ascultătorilor RCI în limba română din lume având deja 4 ani şi jumătate şi-a creat o structură naţională cu filiale, fiind deja bine integrat în toate structurile societăţii, astfel încât clubul va promova pentru început asociaţia pentru a o face cunoscută, iar pe viitor odată cu creşterea, cu dezvoltarea asociaţiei, aceasta o să sprijine şi să promoveze clubul.

Domnişoara Alexandra Vocia, la finalul interviului puteţi să descrieţi, în câteva cuvinte, caracteristicile speciale ale Asociaţiei CHINARO, adică cu ce se diferenţiază aceasta faţă de alte organizaţii similare, ce proiecte şi oportunităţi vor fi descoperite în cadrul asociaţiei de persoanele care devin membri ai acesteia şi cum se poate adera la familia CHINARO?

Suntem o echipă tânără care venim din urmă cu o experienţă bazată pe relaţia cu RCI, preşedintele onorific este ascultător al Radio China Internaţional de 23 de ani şi este fondatorul Clubului Ascultătorilor RCI în limba română din lume, primul club de acest gen din ţară, club ce a fost desemnat în 2013, drept unul dintre cele mai bune cluburi RCI din lume. Eu am avut onoarea de a fi alături de Vicenţiu încă de la începutul clubului şi am fost aleasă iniţial în funcţia de secretar general, iar din 2012 vicepreşedinte, această funcţie oferindu-mi posibilitatea să contribui la succesul realizat de club în 2013. S-a alăturat clubului nostru din iarna anului trecut, Monica, ce vine cu o vastă experienţă în activitatea ONG şi cunoştinţe în management şi administraţie publică. Integrarea în familia CHINARO oferă posibilitatea creării de relaţii strânse de prietenie, colaborări concrete la nivel social şi economic. În cadrul asociaţiei nu se vor face diferenţe în funcţie de statutul membrilor, oferim tuturor şanse egale de promovare şi participare şi vom fi liantul dintre instituţiile publice şi private din România şi China. Pentru aderare avem adeziuni pentru persoane fizice şi juridice, adeziuni ce pot fi descărcate şi din site-ul nostru.

Stimaţi ascultători, Asociaţa CHINARO este o organizaţie tânără în domeniul dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre China şi România, aşa cum a spus preşedintele asociaţiei, Alexandra Voica. Această asociaţie a fost înfiinţată de unii ascultători fideli ai postului nostru de radio cu mare eutuziasm, dedicându-se permanent, sub diverse forme, consolidării prieteniei dintre popoarele român şi chinez. Sunt convins că vor obţine mai multe rezultate şi mult succes în activităţile Asociaţiei CHINARO, odată cu aderarea mai multor prieteni la această orgnanizaţie şi desfăşurarea mai multor cooperării cu alte asociaţii şi organizaţii, care au acelaşi scop de promovare a relaţiilor de prietenie dintre China şi România. Dacă doriţi să aderaţi la această asociaţie, vă rugăm să vizitaţi website-ul oficial al Asociaţiei CHINARO: http://www.chinaro.ro.

Cu aceasta, se încheie rubrica Poşta Redacţiei din această săptămână. Realizatorul şi prezentatorul Xiao Zhigang vă doreşte un week-end plăcut! La revedere!

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/07/02/1s150658.htm

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei! La microfon, Xiao Zhigang.

Centrul de Studii Româno – Chineze a fost înfiinţat în anul 2012 ca şi componenţă a Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universităţii Româno – Americane. Scopul Centrului este de a oferi studenţilor o mai bună înţelegere a culturii, dar şi a particularităţilor mediului de afaceri din China.

Activităţile Centrului includ cursuri de limba chineză, conferinţe pe teme economice şi culturale, sesiuni de comunicări ştiinţifice, precum şi stabilirea unor parteneriate cu universităţi şi companii din China pentru a realiza programe de intership şi schimburi de studenţi. Centrul organizează şcoli de vară şi excursii de studiu în China, precum şi evenimente artistice şi culturale.

Centrul de Studii Româno – Chineze a organizat în data de 27 iunie 2014, la Sala Senatului Universităţii Româno – Americane o întâlnire cu Tiberiu Pintilie, organizator şi membru al expediţiei româneşti pe Everest, ce a avut loc în luna mai a acestui an.

Tiberiu Pintilie a făcut parte dintr-o echipă de temerari români care doreau cu tot din-adinsul să atingă Everestul, însă vremea nefavorabilă şi problemele de echipament i-au împiedicat să fie primiii români care ating cerul cu mâna, de pe cel mai înalt vârf al Terrei. De remarcat este însă, faptul că au ajuns foarte aproape de a-şi împlini ţelul, doar 250 de metri despărţindu-i de vârf. Optimismul său este de nestăvilit, propunându-şi ca înainte să mai facă o expediţie pe Qomolangma, să înfrunte destinul pe un alt vârf, care deşi nu este la fel de înalt, este poate mai periculos, vârful Pobeda din Kârgâztan. Timpul a fost destul de limitat, însă el a precizat că va dori să reîncerce expediţia tot pe partea nordică şi a admirat posibilităţile tehnice care există, dezvăluind că în China va fi difuzat un documentar despre temerarii vârfului Qomolangma, filmat cu tehnologia 4K. De asemenea, optimismul său debordant ne-a fost arătat când a povestit şi momente mai puţin plăcute, subliniind faptul că nu este bine să îţi rişti viaţa cu bună ştiinţă, „viaţa are prioritate”, siguranţa este foarte importantă, dar şi faptul că trebuie să fii pregătit ca în orice moment să iei decizii optime în situaţii limită…

Alături de alţi pasionaţi ai culturii chineze, au participat la acest eveniment membrii Filialei Bucureşti a Clubului Ascultătorilor RCI în Limba Română din Lume. Preşedintele filialei, domnul Citra Anton, a avut cu acest prilej şi un dialog cu Alex Crişu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Chineze.

– Îl avem alături de noi pe Alex Crişu, coordonatorul centrului de studii româno-chineze din cadrul Universităţii Româno-Americane. Bună ziua, spuneţi-ne două vorbe despre dumneavoastră.

– Bună ziua, numele meu este Alex Crişu şi sunt coordonatorul Centrului de Studii Româno-Chineze din cadrul Universităţii Româno-Americane şi în acelaşi timp student în anul întâi la masterat în cadrul aceleiaşi universităţi.

– Spuneţi-ne două-trei cuvinte despre acest centru, care din câte am înţeles face parte din departamentul de studii asiatice şi este cel mai nou centru dintre toate cele care există.

– Într-adevăr, Centrul de Studii Româno-Chineze a luat fiinţă în vara anului 2012 tocmai pentru a încerca să creem o punte între România şi China şi să putem să ajutăm pasionaţii de cultură chineză din România să fie mai aproape de China, de tradiţii şi să poată învăţa şi limba în acelaşi timp. De asemenea, fiind stabiliţi în cadrul unei universităţi cu profil economic, încercăm să ajutăm studenţii noştri care urmează să devină oameni de afaceri, IT-işti sau diplomaţi în a învăţa o limbă pe care chiar dacă o numim rară, este destul de importantă, fiind limba celei de a doua puteri economice mondiale pentru a putea dezvolta cât mai bine relaţiile dintre România şi China.

– Cum se pot apropia oamenii de afaceri din cele două ţări România şi China deoarece fac parte din două culturi complet diferite – una mai occidentală sau de tranziţie între orient şi occident şi a doua cea orientală?

– Noi tocmai asta încercăm să facem aici. Să-i învăţăm pe studenţi pe lângă partea de limbă chineză şi tradiţiile, obiceiurile şi lucrurile pe care au nevoie să le ştie atunci când vor merge la negocieri.

– Care sunt activităţile pe care le desfăşoară Centrul?

– Acestea sunt – organizăm cursuri de limbă chineză, în care nu e prezentată doar partea de limbă propriu-zisă ci şi cultura chineză pentru a înţelege cât mai bine şi mai uşor componenta de limbă, în acelaşi timp încercăm să facem cât mai multe evenimente, conferinţe şi seminarii cu oameni de afaceri atât români cât şi chinezi, reprezentanţi ai companiilor chineze din România pentru a avea informaţii de la sursă şi pentru a crea o punte de legătură cât mai solidă între cele două ţări.

– În încheiere vă rog să transmiteţi două-trei cuvinte ascultătorilor RCI şi celor care lucrează acolo.

– Vă urez succes în activitatea dumneavoastră! Mulţumim că aţi venit să ne cunoaşteţi activitatea şi îi aşteptăm pe asccultătorii dumneavoastră la noi la Centru, la activităţile pe care le vom face.

Stimaţi prieteni, aţi ascultat un interviu cu Alex Crişu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Chineze din cadrul Universităţii Româno-Americane, realizat de preşedintele Filialei Bucureşti a Clubului Ascultătorilor RCI în Limba Română din Lume. Dorim cu acest prilej ca toate organizaţiile şi instituţiile consacrate dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre China şi România să aibă o cooperare cât mai strânsă în viitor! Prietenul dumneavoastră Xiao Zhigang vă doreşte un weekend plăcut din Beijing! Pe săptămâna viitoare!

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/06/17/1s150083.htm

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta redacţiei”. La microfon, Xiao Zhigang.

Bobby Păunescu este un renumit regizor, scenarist, producător şi om de afaceri român. În 2007 a scris şi a regizat primul său film de lung metraj, „Francesca”, care s-a bucurat de succes la mai multe festivaluluri internaţionale, obţinând premii în Italia, Spania şi Turcia, fiind primit cu căldură şi de publicul chinez, la Festivalul Internaţional de Film de la Beijing 2012.

Banda (fragment din interviul acordat de Bobby Păunescu, realizat în 2012 de Lin Ting)

Bine aţi venit în China, domnule Bobby Păunescu. Felicitări pentru aprecierile obţinute la festivalurile de film internaţionale la care aţi participat, inclusiv la acest festival de la Beijing unde a rulat producţia „Francesca”. Care sunt consideraţiile dumneavoastră în urma Festivalului de Film de la Beijing, aflat la a doua ediţie, ştiut fiind că aveţi o bogată experienţă la marile evenimente internaţionale de profil?

Bobby Păunescu: Îmi face deosebită plăcere să fim în perioada aceasta, aici, la Beijinjg. Am fost invitaţi la a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Beijing, unde a fost proiectat filmul „Francesca”. În acelaş timp, am lucrat la o înţelegere privind prima coproducţie între România şi China de film. Pot să vă spun că am experienţă în a merge la diferite festivaluri de filme din lume, la Cannes, Berlin, Veneţia, festivaluri pe care am avut norocul să le şi căştigăm. Festivalul de film de la Beijing nu este cu nimic mai prejos. Chiar aş vrea să spun că în foarte multe locuri este mai bine organizat. Se vede clar că în China este o dorinţă foarte mare a cetăţenilor de aici să urmărească filme. Şi cu siguranţă că asta nu poate decât să bucure oamenii de film, atunci când poţi să-ţi prezinte filmele în cadrul unor astfel de festivaluri. Am fost foarte impresionant să aud realizările din domeniul industriei cinematografice din China, şi anume că veniturile sunt în creştere cu 30% de la an la an. În fiecare zi se deschid peste şase săli de cinema în China, iar în acelaşi timp, în fiecare săptămână, se deschide o sală de tip IMEX unde se pot proiecta filme 3D. Pe scurt, vreau să felicit organizatorii acestui festival şi pe toţi cei care au lucrat în treaba asta pentru că a fost o surpriză deosebit de plăcută. Ne-a făcut deosebită plăcere să fim aici. Sperăm să mai fim invitaţi sau să avem nişte filme în aşa fel încât să fim prezenţi aici.

În perioada 13-16 iunie, la Bucureşti, la „Noul Cinematograf al Regizorului Român”, a avut loc cea de a doua ediţie a Festivalului de Film Asiatic.

În program au rulat filme ca Starry Starry Night (星空), Meet the Inlaws(搞定岳父大人) şi 33 Postcards (幸福卡片). Evenimentul a atras atenţia fanilor de filme chinezeşti din Romania, între care Citra Anton, preşedintele Filialei Bucureşti a Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume. Spre deosebita sa plăcere, a obţinut câteve impresii de la organizatorul acestui festival, regizorul Bobby Păunescu.

Cum aţi luat contact cu China?

Contact cu China am luat prima dată … bine, cu cultura chinezească este imposibil să nu iei contact atunci când începi să citeşti, sau din şcoală, dar prima vizită în China am făcut-o în 1994 şi am putut să observ, în toată această perioadă, fiind un prieten şi cineva care a circulat foarte mult în China, să văd dezvoltarea incredibilă, probabil că cea mai mare dezvoltare pe care a avut-o o societate în istoria omenirii. Am fost martorul acestei chestiuni începând din ’94 până în prezent. Am călătorit foarte mult în China. Am avut şansa să primesc premiul Oscarul chinezesc aşa numitul „Oscar chinezesc”, premiul Golden Rooster, pentru cea mai bună actriţă din filmul pe care l-am regizat, Francesca în 2012.

Am fost în foarte multe locuri din China, în special cu filmul, dar în acelaşi timp avem şi o serie de tranzacţii pe care le desfăşurăm cu China. Am avut şansa să semnăm un contract deosebit de important de valoare foarte mare cu compania Ming Yang din China pentru energie regenerabilă, energie verde. Acest contract a fost semnat în prezenţa primului ministru al Chinei şi în prezenţa primului ministru al României, în noiembrie anul trecut, cu ocazia vizitei primului ministru şi delegaţiei oficiale a Chinei. Sunt foarte multe lucruri de spus. Am avut ocazia să cunosc foarte multă lume în China. Am circulat, repet, foarte mult. Urmează să facem o coproducţie împreună cu China, pe film, un film pe care o să-l regizez. Pe lângă chestiunea aceasta, cu siguranţă este important de remarcat şi faptul că festivalul filmului chinezesc din România deja a devenit o constantă. Astăzi începe, este deja al doilea an în care facem treaba asta. Anul ăsta pe 13 iunie începe o nouă ediţie, o ediţie de patru zile, în care vom arăta o serie întreagă de filme chinezeşti. Se vede clar că cinematograful chinezesc este într-o mare ascensiune şi ne face o deosebită plăcere faptul că putem arăta şi noi lumii şi zonei în care ne aflăm cât mai mult din acest cinematograf. Sunt regizori de marcă, regizori care câştigă premii foarte mari în străinătate şi îmi face plăcere atunci când putem să-i arătăm şi noi în România şi sperăm să colaborăm cât mai mult cu dânşii.

Există o anumită evoluţie a filmelor chinezeşti din cele mai vechi timpuri până azi?

Sigur, există o evoluţie, există şi mai multe curente să le spunem aşa. Au fost vreo 3-4 curente principale de regizori importanţi. Ceea ce este de remarcat este că se perfecţionează şi la nivel artistic şi la nivel tehnic din ce în ce mai mult şi într-o perioadă foarte scurtă de timp. Există facilităţi senzaţionale şi capacităţi de producţie deosebite în China, pentru realizarea filmelor şi ne face deosebită plăcere, repet acest lucru, cu puţinul cu care participăm să facem parte din treaba aceasta.

Ce genuri de filme predomină, după părerea dumneavoastră şi care credeţi că va fi genul predominant?

Sigur că publicul principal este publicul adult, tânăr, şi atunci filmele merg în direcţia asta – filmele de acţiune şi filmele de animaţie. Ce este de remarcat este că atât cinematograful chinezesc din China, cât şi cel românesc, din România, pun o amprentă sau mai bine zis acordă un interes deosebit şi pe cinematograful de autor, cinematograful de artă şi este un lucru foarte important să existe un echilibru între cele două. Dar, este foarte important ca aceste filme să circule cât mai mult în lume şi să poată să fie văzute de cât mai mulţi.

Vă mulţumesc!

Cu mare plăcere.

Dragi prieteni, aţi ascultat un dialog între renumitul regizor român Bobby Păunescu şi domnul Citra Anton, preşedintele Filialei Bucureşti a Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume.

Odată cu întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre China şi România, vor fi identificate din ce în ce mai multe oportunităţi de colaborare dintre cele două părţi, la nivel guvernamental şi cel neguvernamental. Noi vom prezenta pe site-ul nostru şi în emisiunile noastre noutăţile în acest domeniu. Sunt binevenite informaţiile şi alte materiale din partea ascultătorilor noştri despre dezvoltarea cooperării în toate domeniile dintre China şi România, China şi Republica Moldova, acestea urmând să fie difuzate prin intermediul redacţiei române a RCI.

La finalul acestei ediţii a rubricii „Poşta redacţiei”, îi multumim încă o dată domnului Citra Anton pentru articol şi materialul audio oferit, precum şi Clubului ascultătorilor RCI din România pentru sprijinul permanent acordat.

Realizatorul şi prezentatorul, Xiao Zhigang, din Beijing, vă doreşte un week-end plăcut. Pe săptămâna viitoare.

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/06/11/1s149929.htm

Bună seara, stimaţi ascultători. Bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta redacţiei”. La microfon, Xiao Zhigang.

Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume, filiala Piteşti, a organizat recent un nou concurs sportiv – Cupa RCI la Bowling. Evenimentul s-a desfăşurat la 1 iunie, în cadrul unui faimos centru comercial din Piteşti. Dragi prieteni, în minutele următoare vă rugăm să aflaţi mai multe detalii despre acest eveniment.

Alexandra Voica: Bună ziua! Evenimentul a fost unul frumos. Sperăm ca celelalte să fie la fel! Mulţumim celor de la RCI şi d-lui Vicenţiu!

Jocul a fost unul distractiv, iar premiile au fost bine meritate după o strânsă competiţie, iar conversaţia a fost una detaşată. Competiţia le-a oferit membrilor clubului o altă întâlnire plăcută, având şi o altă particularitate, de această dată au participat şi cei mici la reuniune, fiind ziua lor.

Locul I a fost obţinut de către dl. Andrei Nedelea, locul II de către Răzvan Dulduruc, locul III de Adrian Nedelea, fiind urmaţi cu menţiuni de Alexandra Voica, Monica Oproiu, Ionela şi Valentin Nedelea.

Monica Oproiu: Bună! Mulţumesc că m-aţi invitat! Este o plăcere pentru mine să fiu la acest eveniment. M-am simiţit extraordinar şi sper că şi la urmatoarele evenimente RCI să pot să particip şi să fiu alături de echipă.

La finalul competiţiei, dl. Vicenţiu Gheorghe, preşedintele Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume, a împărţit premile oferite din partea RCI. El a felicitat atât câştigătorii cât şi pe toţi participanţii şi a luat interviuri acestora.

Vicentiu Gheorghe: Aş dori să felicit pe toţi câştigătorii Cupei RCI la popice desfăşurate astăzi şi de asemenea pe toţi participanţii. Ambientul a fost foarte plăcut şi profesionist. Mulţumim Radio China Internaţional pentru premiile acordate, iar pe viitor sperăm să organizăm şi alte competiţii la alte sporturi, numărul de participanţi să fie mai mare, iar durata de desfăşurare a competiţiilor să fie mai îndelungată. Vă mulţumesc! 

De precizat este şi faptul că doar cu o săptămână în urmă fusese primul concurs sportiv organizat de către Clubul ascultătorilor RCI din România, urmând ca la numai o săptămână distanţă să fie realizat din nou un astfel de eveniment de succes.

Valentin Nedelea: Este un lucru foarte bun, o competiţie pe cinste, o distracţie la maxim şi aşteptăm şi alte invitaţii din partea dvs. şi mulţumim pentru premii!

Dragi prieteni, cu prilejul aniversării a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi România, vor fi organizate diverse activităţi interesante la nivel de stat şi în cadrul unor instituţii neguvernamentale, inclusiv în cadrul clubului ascultătorilor RCI. Vă invităm să vă înscrieţi la clubul nostru şi să participaţi la aceste activităţi, alături de alţi membri ai clubului, iubitori ai civilizaţiei şi culturii chineze. Înscrierea în clubul nostru este foarte simplă şi gratuită. Să trimiteţi un email la criclubromania@yahoo.com

Realizatorul şi prezentatorul, Xiao Zhigang, vă spune la revedere din Beijing. Pe săptămâna viitoare.

Sursa: Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume

Russian Universe

Russian Universe Meets Romanian-Russian Cooperation Association

I am glad to announce the start of cooperation between the Russian Universe and the Romanian-Russian Cooperation Association(also known as the Association ofStrategic,Diplomatic, Economic, Cultural and Educational Cooperation with Russia andSlavic World(ACS-RSS)) founded by Alexandru Mîţă.

Looking forward to the success of our partnership.  Stay tuned for updates!

P.S. Here’s the announcement on the Association’s website (in Romanian): „Russian Universe, în parteneriat cultural cu ACS-RSS„.

Vezi articolul original

Russian Universe Meets Romanian-Russian Cooperation Association.

Cupa RCI la ping-pong

http://romanian.cri.cn/341/2014/05/27/1s149468.htm

http://romanian.cri.cn/221/2014/06/04/1s149663.htm

Cupa RCI la ping-pong, organizată sub egida Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume, a avut loc duminică, 25 mai 2014, la un club sportiv din Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat într-un ambient apreciat de toţi participanţii şi a fost încununat de succes, fiind primul concurs sportiv oficial organizat de clubul ascultătorilor RCI în România.

Competiţia s-a desfăşurat în sistemul celor mai multe victorii din meciurile disputate, fiecare cu fiecare. La final au fost stabiliţi câştigătorii: Nicolescu Vlad – locul I, cu victorii pe linie, Dumitru Frăţilă – locul II, şi Citra Anton – locul III.

Nicolescu Vlad a primit, împreună cu premiul locului întâi la ping-pong, şi premiul pentru evenimentul online desfăşurat anterior „Cel mai bun internaut al clubului RCI”, iar Dumitru Frăţilă, de asemenea, a mai câştigat un premiu alături de locul doi la ping-pong, pentru contribuţia deosebită la „Olimpiada ideilor”, un alt eveniment al clubului desfăşurat pe Internet.

Au primit menţiuni doamnele Mirela Nicolae, Simona Frăţilă şi domnii Marian Albu şi Octavian Capagea.

Toţi participanţii au apreciat evenimentul şi au exprimat dorinţa de permanentizare, dar şi de diversificare cu alte sporturi precum volei, bachet, fotbal, manifestând, totodată, mulţumirea faţă de Radio China Internaţional pentru frumoasele premii oferite.

 

Sursa: Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta redacţiei”. La microfon, Xiao Zhigang.

Cupa RCI la ping-pong, organizată sub egida Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume, a avut loc duminică, 25 mai 2014, la un club sportiv din Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat într-un ambient apreciat de toţi participanţii şi a fost încununat de succes, fiind primul concurs sportiv oficial organizat de clubul ascultătorilor RCI în România.

Banda 1

Nicolescu Vlad: A fost foarte bine! Ne-am simţit bine cu toţii, presupun, a fost un mic maraton pentru sănătate şi pentru voie bună şi faptul că ne-am reunit a contat cel mai mult. Mulţumesc frumos şi să sperăm că ne mai vedem.

Competiţia s-a desfăşurat în sistemul celor mai multe victorii din meciurile disputate, fiecare cu fiecare. La final au fost stabiliţi câştigătorii: Nicolescu Vlad – locul I, cu victorii pe linie, Dumitru Frăţilă – locul II, şi Citra Anton – locul III.

Banda 2

Dumitru Frăţilă: În primul rând vă mulţumesc! Mă bucur foarte mult că am venit. Aşteptam de mult evenimentul acesta. Legat de China eu v-am pregătit o surpriză! Mereu voi avea ceva pus deoparte pentru cultura chineză şi sper să vă placă ce am să fac, iar legat de alte activități mie mi-ar plăcea foarte mult să ne adunăm ca un grup, să practicăm Taijiquan. Am să propun pe facebook această activitate, să stabilim cumva să ne întâlnim cu toţii şi am în vedere cât mai multe activităţi pentru că îmi place să mă implic. Mulţumesc!

Nicolescu Vlad a primit, împreună cu premiul locului întâi la ping-pong, şi premiul pentru evenimentul online desfăşurat anterior „Cel mai bun internaut al clubului RCI”, iar Dumitru Frăţilă, de asemenea, a mai câştigat un premiu alături de locul doi la ping-pong, pentru contribuţia deosebită la „Olimpiada ideilor”, un alt eveniment al clubului desfăşurat pe Internet.

Au primit menţiuni doamnele Mirela Nicolae, Simona Frăţilă şi domnii Marian Albu şi Octavian Capagea.

Banda 3

Marian Albu: A fost super! M-am simţit foarte bine. Cu ocazia asta am mai făcut puţină mişcare şi am mai dat puţin din greutate jos, şi relaxare psihică plus această adunare între colegi, ne mai cunoaştem şi noi, mai petrecem timpul în mod plăcut şi zic eu că activităţile de genul acesteia trebuie să continue. Ping pong, mă gândeam şi la partide de volei, dar aici trebuie mai mulţi că se joacă în echipe de câte 6. Şi, vara poate nişte partide de sală, ceva. Şi să fim receptivi la astfel de idei cu care vin conducătorii clubului nostru.

Banda 4

Octavian Capagea: În primul rând mulţumesc premiilor acordate de Radio China Internaţional şi a fost o experienţă frumoasă, pentru îmbunătăţiri nu m-am gândit, fiind şi prima experienţă. Mi-a plăcut, a fost provocator.

Toţi participanţii au apreciat evenimentul şi au exprimat dorinţa de permanentizare, dar şi de diversificare cu alte sporturi precum volei, bachet, fotbal, manifestând, totodată, mulţumirea faţă de Radio China Internaţional pentru frumoasele premii oferite.

Banda 5

Citra Anton: Referitor la acest eveniment a fost foarte bine organizat cu ajutorul tuturor paricipanţilor şi referitor la alte evenimente depinde de numărul de participanţi, trebuie să aducem cât mai mulţi participanţi atât chinezi cât şi români şi împreună sperăm să facem cât mai multe activităţi de acest gen.

Stimaţi prieteni, aţi ascultat un material despre primul eveniment sportiv organizat de Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume. Sunt convins că în viitor se vor organiza, în cadrul clubului, şi mai multe competiţii şi alte concursuri interesante. Dacă doriţi să participaţi la clubul nostru, să luaţi parte la aceste activităţi diverse şi interesante, vă rugăm să trimiteţi un email la criclubromania@yahoo.com Cu acest prilej, dorim tuturor membrilor participanţi la concursurile sportive mult succes, multă sănătate şi bucurie.

Realizatorul şi prezentatorul, Xiao Zhigang, vă spune la revedere din Beijing. Pe săptămâna viitoare.

 

Sursa: Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/05/07/1s148763.htm

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta redacţiei”. La microfon, Xiao Zhigang.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele Clubului Ascultătorilor RCI în limba română din lume, Vicenţiu Gheorghe, a avut un dialog prin intermediul platformei Facebook cu domnul Valentin Mândrăşescu de la Vocea Rusiei, renumit analist pe probleme de geopolitică legate de România.

V. Gheorghe: Cum vedeţi dezvoltarea relaţiilor dintre China şi Rusia? Ce proiecte comune vedeţi în viitor între Rusia şi China?

V. Mândrăşescu: Voi cita opinia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin care a spus recent că relaţia dintre cele două ţări se află la cel mai înalt nivel din istorie. Mai mult, aprecieri înalte şi declaraţii de recunoştinţă pentru poziţia Chinei în contextul recentelor turbulenţe geopolitice au venit din partea ministrului de externe Serghei Lavrov, vice-premierului Dmitri Rogozin şi ministrului apărării Serghei Șoigu. Vorbind pragmatic, cea mai bună prietenie se construieşte pe interese comune, iar în contextul geopolitic actual convergenţa intereselor Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse este absolut evidentă. O dovadă în plus a acestei apropieri este dată involuntar de eforturile depuse de propaganda şi diplomaţia occidentală de a învrăjbi Moscova şi Beijingul, iar o dovadă a faptului că relaţia dintre cele două ţări este puternică o constituie eşecul acestor tentative.

Aşteptăm cu toţii vizita din mai a preşedintelui Putin la Beijing. În cadrul acestei vizite vom vedea progresul substanţial în toate direcţiile de cooperare: în domeniul energiei, în domeniul economic, în domeniul financiar în care ambele ţări lucrează asupra subminării dominaţiei dolarului american şi în domeniul militar. Faptul că în ultimele săptămâni au avut loc o serie de întâlniri la nivelul miniştrilor de externe, la nivelul miniştrilor apărării şi la nivelul vice-premierilor arată seriozitatea momentului şi seriozitatea intenţiilor ambelor părţi.

Eu şi mai mulţi analişti ruşi vedem similitudini extraordinare între ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, mă refer la „euromaidanul” din Kiev, şi ceea ce s-a întâmplat în Taiwan în martie-aprilie 2014 când insula a fost zguduită de proteste anti-chineze, dirijate din exterior. La întâlnirea cu Serghei Șoigu, ministrul securităţii publice al RPC Guo Shengkun a declarat că „forţe externe, utilizând problemele social-economice pentru a da jos autorităţile legitime, încearcă să provoace noi valuri de revoluţii colorate. Acest lucru constituie o ameninţare serioasă pentru suveranitatea şi siguranţa ţărilor din regiuni şi constituie o preocupare comună a ţărilor-membre ale Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai”. Este clar că Rusia şi China sunt expuse unor pericole comune. Pentru a înţelege că există şi interese comune este suficient să amintim declaraţiile lui Vladimir Putin care susţine instituirea unei ordini mondiale multipolare şi renumitul editorial al agenţiei de stat Xinhua care a spus lucrurilor pe nume: „avem nevoie de o lume de-americanizată”.

V. Gheorghe: Anul acesta România şi China sărbătoresc 65 de ani de la lansarea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de parteneriat extins. Care este viitorul relaţiilor româno-chineze în viziunea dvs.?

V. Mândrăşescu: Viitorul relaţiilor depinde într-o foarte mare măsură de modul în care clasa politică din România va dori să-şi modifice viziunea asupra lumii. Din punctul meu de vedere, clasa politică nu a dorit să valorifice la modul serios potenţialul cooperării economice cu China. Mişcările care se fac în această direcţie sunt timide, fiind temperate de obstrucţia evidentă pe care o practică atât emisarii SUA la Bucureşti cât şi unii reprezentanţi ai clasei politice pentru care „sinofobia” şi retorica agresivă la adresa Beijingului au devenit „valori” cu care se laudă în faţa Departamentului de Stat, sperând să obţină anumite beneficii politice.

Discutând cu reprezentaţii clasei politice de la Bucureşti, deseori aveam dorinţa să scot o hartă a lumii pentru a le arăta că planeta nu se reduce la Europa de Vest plus SUA, iar centrele de creştere şi pieţele cele mai importante se mută spre Asia. Pe măsură ce „americanocentrismul” se va evapora din mentalul colectiv al clasei politice, relaţiile pe filiera Beijing – Bucureşti se vor îmbunătăţi substanţial.

Eu am o teorie personală referitoare la cauzele „sinofobiei” unor politicieni români şi a curatorilor lor americani. Această teorie am dedus-o din declaraţiile şi acţiunile doamnei Hillary Clinton în perioada în care ea ocupa funcţia de secretar de stat al SUA. La o conferinţă în Africa, organizată de SUA pentru a „contracara influenţa chineză” pe continent, Clinton a vorbit despre necesitatea îmbunătăţirii imaginii SUA în contextul în care China face investiţii majore, ceea ce arată că americanii se simt profund deranjaţi atunci când China vine cu proiecte şi investiţii concrete, iar SUA nu oferă nimic concret în ciuda existenţei unui „parteneriat strategic” cu România. Eu cred că există frica scenariului în care românii vor „gusta” din investiţiile chineze şi se vor întreba: de ce mai avem nevoie de SUA?

Profit de ocazie să recomand tuturor cititorilor un excelent proiect pe Facebook, se numeşte The China Africa Project. În el se pot vedea multiplele investiţii chineze şi modul în care cooperarea cu China schimbă faţa acestui continent sărac. Sper că vom vedea proiecte şi mai impresionante în România.

V. Gheorghe: Sunteţi o personalitate mult mediatizată în România, poate de multe ori fără voia dvs, se spune că „Valentin Mandraşescu este un personaj colectiv” că „nu există şi în realitate” sau „că sunteţi de fapt serviciul de securitate rus”, cum puteţi răspunde acestor afirmaţii?

V. Mândrăşescu: Sunt o persoană în carne şi oase. Acest mod de prezentare a fost ales în mod conştient din două considerente. Primul: deseori discut cu varii persoane din varii sfere sensibile din România, iar în acest caz prea multă notorietate produce disconfort. Al doilea considerent, mai important, constă în dorinţa de a forţa ca discuţiile să se poarte despre idei şi nu despre persoane, deoarece în România toate discuţiile publice sunt de fapt atacuri la persoană. Vreau să forţez o discuţie despre idei, nu despre personalităţi care lansează idei.

V. Gheorghe: Cum apreciaţi relaţiile dintre Vocea Rusiei şi Radio China Internaţional şi perspectivele de colaborare în viitor?

V. Mândrăşescu: Eu cred că relaţiile sunt foarte bune şi cred că vor deveni şi mai bune în viitor, mai ales în condiţiile în care avem audienţe care se intersectează. Acest lucru se explică prin faptul că există mulţi oameni care au obosit de propaganda occidentală şi vor să aibă la dispoziţie şi o altă viziune asupra lumii. O parte din presa din România are prostul obicei de a prelua papagaliceşte agenda marilor trusturi de media din Occident, iar agenda lor este centrată pe interesele americane, plasând „centrul lumii” în suburbiile oraşului Washington. Pentru mine, materialele Xinhua şi Global Times sunt lectură zilnică obligatorie şi această lectură influenţează modul în care eu percep realitatea geopolitică. În cazul multor jurnalişti occidentali, înţepeniţi în clişeele Războiului Rece sau chiar în era imperială a sec. XIX, a fi „obiectiv” înseamnă a citi nu una, ci două surse americane, ceea ce este absolut insuficient pentru a înţelege lumea multipolară în care trăim.

V. Gheorghe: În ultima perioadă Rusia a ajuns sub tirul criticii presei occidentale. Credeţi că şi împotriva Chinei se vehiculează uneori afirmaţii de rea-credinţă în presa occidentală? Cum ar trebui să reacţioneze cele două ţări în astfel de situaţii?

V. Mândrăşescu: Din punctul meu de vedere există un război informaţional continuu îndreptat atât împotriva Rusiei cât şi împotriva Chinei. Cred că aceste atacuri trebuie tratate şi combătute cu calm, fără a uita necesitatea de a riposta pe măsură, mai ales că există bază faptică pentru riposte. Oricine poate ridica arhivele şi vedea că a existat o campanie media împotriva Jocurilor Olimpice de la Beijing şi această campanie s-a repetat în 2014, fiind îndreptată împotriva Jocurilor Olimpice de la Soci. Atât în cazul Chinei cât şi în cazul Rusiei, presa occidentală încearcă să creeze o imagine distorsionată, prezentând cele două ţări ca fiind cuprinse de ineficienţă, corupţie iremediabilă, stagnare şi lipsă de civilizaţie, plasând astfel SUA în poziţie de mentor îndreptăţit să predea lecţii, să pedepsească şi să împartă note. Aceste tentative sunt cel puţin ciudate, atunci când sunt privite din perspectiva unui om cu măcar un pic de cultură generală. Este absurd ca „civilizaţia Lady Gaga” să dea lecţii de purtare civilizaţiei Confucius sau civilizaţiei Dostoievski.

În final aş vrea să fac un apel către cititorii noştri. Vă rog să urmăriţi cu maximă atenţie vizita lui Vladimir Putin la Beijing care va avea loc în luna mai. Sunt sigur că Radio China Internaţional va oferi toate detaliile acestei vizite în cadrul căreia se aşteaptă semnarea unor documente şi stabilirea unor vectori de cooperare care vor influenţa într-un mod foarte serios soarta lumii în secolul XXI.

 

 

http://romanian.cri.cn/221/2014/04/10/1s148012.htm

Pot să spun din toată suflarea că iubesc acest popor, că este un popor foarte bun, că mă simt în China ca la mine acasă. Cred că într-o altă viaţă am fost cu siguranţă chinezoaică. Eu sunt româncă, dar cu suflet de chinez. Wo ai Zhongguo…

Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei! La microfon, Xiao Zhigang. Ceea ce aţi ascultat, adineauri, este un fragment al interviului acordat Clubului Ascultătorilor RCI din România de Teresa Tina, cântăreaţă de muzică populară românească şi muzică folk chinezească.

Întâlnirea dintre Teresa Tina şi membrii Clublui Ascultătorilor RCI a avut loc în 6 aprilie la Librăria Humanitas din Cişmigiu, din capitala României, fiind una dintre activităţile organizate sub auspiciile clubului. La eveniment au participat preşedintele Clubului Ascultătorilor RCI, Vicenţiu Gheorghe, directorul filialei Bucureşti a clubului, Citra Anton şi alţi membri ai clubului, Nicolescu Vlad, Tatu Gabriela, Marian Albu, Oproiu Monica, Chiriac Florentina Alina (al cărei vis este să traverseze China cu autostopul, iar jumătate l-a realizat deja), şi bineînţeles, invitata noastră specială, Cristina Boboacă alias Teresa Tina, împreună cu fiica sa, Mădălina.

Cristina Boboacă şi-a început cariera interpretând muzică populară de la 14 ani, iar apoi după o dezamăgire în dragoste a început să cânte în chineză şi japoneză. Dintre albumele de muzică populară românească amintim „Ţi-am dat viaţa din iubire”, interpretată împreună cu fiica sa Mădălina, iar dintre cele în limba chineză „Ni zenme shuo” (Cum să spui) din care doreşte să dedice melodia numărul 9 „Xiaocheng gushi” (Poveste dintr-un orăşel) redacţiei în limba română şi tuturor ascultătorilor Radio China Internaţional, una din melodiile cântate de atâtea ori şi apreciată în concertele din China. Cântăreaţa româncă a exprimat dorinţa ca şi alte cântece ale sale să fie difuzate în emisiunile RCI în limba română.

Idolul cântăreţei românce este Deng Lijun (Teresa Teng), celebra cântăreaţă chinezoaică din Taiwan, foarte cunoscută în China şi Asia pentru cântecele folk şi baladele romantice. Ea interpretează în limba sa nativă, mandarină, dar şi în hokkien, cantoneză, japoneză, indoneziană şi engleză. 

Dragi prieteni, în minutele următoare să ascultăm împreună un interviu cu Teresa Tina, realizat de preşedintele clubului ascultătorilor RCI, Vicenţiu Gheorghe:

Vicenţiu: Bună ziua, cum vă numiţi?

Teresa: Numele meu originar este Cristina Boboacă, numele de scenă Teresa Tina, iar chinezii îmi spun Luo Lijun (NB: Luo de la România, româncă, iar Lijun este numele Teresei Teng).

Vicenţiu: Am dori să vă întrebăm ce v-a atras atenţia prima dată când aţi călcat pe pământul Chinei?

Teresa: Pe mine destinul m-a dus în China. Am fost căsătorită cu un diplomat chinez cu care am o fetiţă foarte frumoasă şi cred în continuare în acest destin.

Vicenţiu: Cum vedeaţi cultura chineză de la distanţă şi cum aţi apreciat-o de la faţa locului?

Teresa: Sincer, eu sunt fascinată de cultura poporului chinez. O iubesc din toată suflarea mea. Dovada este vie, muzica pe care o reprezint din toata inima, muzica Teresei Teng pe care o iubesc, în memoria căreia am scris o carte care se numeşte „Drumul către suflet” şi sper să mergem împreună la lansarea ei în 28 iulie.

Vicenţiu: Câte locuri aţi vizitat în China şi ce oraş v-a plăcut cel mai mult ?

Teresa: Am fost la Beijing, Tianjin, Shanghai, Yiwu şi am vizitat foarte multe suburbii. Am fost în Taiwan şi sper să vizitez Taipei, oraş unde a trăit Teresa Teng. Îmi doresc din toată inima să vizitez şi mormântul Teresei Teng.

Vicenţiu: Vă place mâncarea chinezească şi ce vă place mai mult ?

Teresa: Îmi place foarte mult! Ştiu şi să o gătesc. Am învăţat, trăind acolo foarte mult. Am învăţat să gătesc mâncare chinezească. Îmi plac „urechile de lemn”, îmi place puiul, îmi place tot, tot ce ţine de China.

Vicenţiu: Aţi învăţat cuvinte în chineză, aţi vorbit cu chinezii?

Teresa: Sigur că da. Eu sunt vorbitoare de limba chineză. „Wo ai Zhongguo!” (Iubesc China!). Ce să spun, întrebaţi-mă şi vorbesc orice !

Vicenţiu: Dacă doriţi dvs. să mai adăugaţi ceva …

Teresa: Da, pot să spun din toată suflarea că iubesc acest popor, că este un popor foarte bun, că mă simt în China ca la mine acasă. Cred că într-o altă viaţă am fost cu siguranţă chinezoaică. Eu sunt româncă, dar cu suflet de chinez.

Vicenţiu: Vă mulţumim foarte mult !

Teresa: Şi eu vă mulţumesc din suflet ! Xie Xie!

Stimaţi prieteni, aţi ascultat un interviu cu cântăreaţa Teresa Tina, realizat de Vicenţiu Gheorghe, preşedintele Clubului Ascultătorilor RCI în limba română din lume. În acompanientul melodiei „Xiaocheng gushi”, interpretată de Teresa Tina în limba chineză, se încheie ediţia din această săptămână a Rubricii Poşta Redacţiei. Cu acest prilej, îi mulţumim Teresei pentru amabilitatea de a ne oferi multe cântece româneşti şi chinezeşti pe care o să le difuzăm în următoarele noastre emisiuni! Îi dorim mult succes în carieră!

Nor de etichete