CRI Club

DSC_0004 DSC_0010 DSC_0027 DSC_0031 DSC_0046 Dupa un drum lung avionul meu aterizeza la Beijing pe unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume. Numai ca sa iesi din aeroport trebuie sa mergi cateva statii de metrou.La iesire ma astepta cea mai noua colega a redactiei in limba romana Liliana,o fata tanara ,frumoasa si cu studii inalte.M-a condus la un hotel de 4 stele pe Dacheng Road,numarul 9 ,o zona foarte interesanta a Beijingului,in apropierea muntilor.In prima zi m-am odihnit dupa acel drum lung,intr-o camera foarte bine dotata cu tot ce trebuie ,cu televizor cu ecran foarte mare,cu aer conditionat ,cu birou,conditii extrem de bune de cazare pentru care vreau sa multumesc RCI si guvernului chinez.

A doua zi de dimineata dupa ce am servit micul dejun la hotel,erau cam 30 de feluri de mancare,care de care mai bune si mai imbietoare,am plecat cu grupul nostru format din ghid profesionist si presedintii celor mai bune cluburi din lume ,alaturi de Romania ,erau din Bulgaria,Brazilia,Argentina,Maroc,India si Bangladesh,insotiti fiecare de un membru al redactiei in limba proprie a RCI.In acea zi insa ghida mea din partea redactiei romane avea de sustinut un examen,asa ca am avut o surpriza deosebit de placuta sa reintalnesc o studenta chinezoaica ,pe care o cunoscusem la Bucuresti la una din sedintele clubului nostru de la Casa Romano-Chineza,Aurora.

Am mers la Piata Tiananmen,sau Poarta Pacii Ceresti sau Linistii Ceresti,care este cea mai mare piata din lume,fiind situata in partea sudica a Orasului Interzis.Piata are cam 50 de hectare si incap in ea aproximativ un milion de oameni.Ghidul nostru profesionist doamna Betty a subliniat cu mandrie acest aspect,iar noi fost foarte impresionati si mandri de asemenea ca ne aflat intr-un loc asa de maret si cunoscut in intreaga lume.De aici presedintele Mao a proclamat la 1 octombrie 1949 Republica Populara Chineza.In fiecare dimineata aici are loc ceremonia de inaltare a drapelului,un eveniment la care participa plini de entuziasm foarte multi chinezi,care se trezesc devreme special pentru acest eveniment.De aici am mers cu nerabdare la Palatul Interzis,unde desi am mai fost in 2008 ,doream sa ajung din nou pentru ca imi place foarte mult,il ador ,ma simt teleportat in timp in grandioasa istorie a Chinei.

Orasul Interzis sau Cetatea Purpurie este cel mai mare complex arhitectural din China si cel mai bine conservat .Am vizitat pe rand acele sali in care imparatii Chinei desfasurau activitati specifice:Sala Conservarii Armoniei,pentru banchete,Sala Puritatii Ceresti,biroul imparatului,unde rezolva problemele curente,Sala Armoniei Supreme,unde aveau loc ceremonii de intronare,nunti imperiale,plecarea generalilior la razboi,se sarbatoreau Anul Nou ,ziua de nastere a imparatului. Se spune ca erau 9999 de camere,cifra noua fiind la chinezi de foarte bun augur,opusul lui 4 care inseamna moarte.Am avut placerea sa vizitez in plus fata de 2008 si gradinile imperiale niste locuri parca desprinse din Paradis.Dupa ce am hoinarit foarte mult prin Palatul Imperial si parca nu ne venea sa ne mai dezlipim de farmecul lui ,am mers impreuna cu gazdele nostre sa luam masa la un restaurant traditional ,iarasi incarcat de foarte multe feluri de mancare,care de care mai buna si mai atragatoare.Am incercat din toate cate ceva.Era o simfonie de gusturi si culori nemaintalnita in alta parte a lumii.

Datorita unei colege de la sectia in limba hindi ,care si canta foarte frumos ,ca o artista profesionista ,am invatat ceea ce imi doream de mult dar nu reuseam sa invat ,fara profesor si anume sa mananc cu betisoarele.Asta m-a facut foarte fericit.Erau mandru de cel mai nou lucru pe care il invatasem si simteam ca sunt apreciat pentru acest efort.

A treia zi din nou de dimineata am plecat la drum catre alte noi minunate experiente.De data aceasta eram insotit de Liliana ,care revenise plina de entuziasm dupa reusita la examenul din ziua precedenta.Acum ne indreptam spre Templul Cerului.Inca de la intrare am vazut grupuri fericite de chinezi care dansau ,practicau diferite sporturi sau desenau pe asfalt caractere chinezesti intr-o arta caligrafica desavarsita.Tot aici am vazut si o mireasa chinezoaica intr-o splendida rochie rosie,culoarea fericirii,insotita de ginerele ei imbracat intr-un elegant costum occidental.

“Zidul Ecoului este numele purtat de un mic spatiu de rugaciune impresurat de un zid perfect rotund,spart numai de poarta de acces.Aici,gratie arhitectilor iscusiti ,dar mai ales de dragul jocului ,poti exersa fenomenul ecolului ,pentru ca vorbind la peretele circular poti fi auzit foarte bine la o distanta considerabile ,in alta parte a zidului.”Am citat dintr-una din  cartile  jurnalistului meu roman preferat Dan Tomozei,”Descoperind China-Beijing”.

Dupa ce am cutreierat in lung si in lat curtea interioara a templului ,dupa ce am primit explicatiile foarte bine documentate si argumentate ale ghidei noastre si dupa ce am facut poze din toate unghiurile posibile,am mers la o gospodarie foarte instarita a unor chinezi din clasa de mijloc ,predominanta in China ,unde am servit din nou foarte multe feluri de mancare ,si multe si bune.Am avut placerea sa joc si ping-pong cu parteneri chinezi,dar ei erau desavarsiti ,foarte buni pentru mine ,asa ca nu puteam tine piept jocului rapid si precis,dar a fost o experieta foarte placuta pentru mine.

A sosit si ziua a patra ,foarte asteptata de mine ,in care revedeam Marele Zid ,dar ca o surpriza placuta nu la Badaling unde mai fusesem in 2008 ci la Mutianyu,unde am urcat foarte multe scari pentru a ajunge pe crestele semete ale muntelui si pentru a urca pe aceasta adevarata minune a lumii Marele Zid.De data aceasta ne-am plimbat ore intregi pe zid,fiind foarte fericit ca sunt a doua oara pe aceasta constructie ,o opera construita cu maiestrie de poporul chinez prin munca asiduua si care se spune se vede si din spatiul cosmic.Eu si colega de la redactia in limba romana am fost si de data aceasta campioni ajungand primii in cel mai inalt punct .De pe crenelurile zidului imi imaginam ca sunt un soldat chinez care trage cu arcul impotriva hoardelor barbare ce veneau din nord sa prade pamanturile pline de bogatii ale Chinei.Apoi coborarea a fost bineinteles mult mai usoara decat urcarea si am mers din nou sa luam masa la acea gospodarie instarita de la poalele marelui zid,dupa care ne-am retras pentru o binemeritata odihna la hotel si pentru a ne pregati de noi si noi experiente foarte placute si interesante.

In ziua urmatoare am plecat de dimineata insotit de Liliana ,cea plina de gratie si sensibilitate,impreuna cu grupul nostru de presedinti de cluburi si colegi de la Radio China International sa vizitam Templul Lama,unde mergeam pentru prima oara.Era ceva nou dar si foarte interesant pentru mine sa intru intr-un lacas de cult apartinand altei religii ,cea budista ,asta dupa ce acum o luna paseam intr-o moschee din Jakarta,Indonezia.Am vazut astfel cu se roaga chinezii budisti ,am fost impresionat de statuile mari ale lui Budha si mi-am pus o dorinta invartind de roata dorintelor.Dorinta pe care mi-am pus-o are legatura bineinteles cu Radio China International,dar deocamdata nu vrea sa o impartasesc pentru ca Budha sa mi-o implineasca.

Am vizitat apoi faimoasa zona artistica 798,care in trecut a gazduit niste fabrici germane,un complex industrial aproape la fel de intins ca orasul meu natal,Pitesti.Acum fostele fabrici au devenit expozitii de picturi ,cafenele artistice si loc de promenada pentru artistii capitalei chineze dar si pentru turistii chinezi si straini.

Ultima zi si cea mai importanta a sosit cu repeziciune,totul era atat de frumos incat as fi vrut sa opresc timpul in loc.Era ziua cea mare in care mergeam la Radio China International.Am intrat cu bucurie in suflet pentru a doua oara ,nerabdator sa merg la sectia in limba romana unde i-am intalnit pe domnul Wu Min ,seful redactie ,pe directorul-adjunct doamna Li Xin ,de asemeni am intalnit in redactie multi prieteni dragi si vechi,pe doamna Chen Luping,pe domnul Shi Dacheng,pe doamna Chu Qunli,doamna Wang Hong ,care in 2008 mi-a luat un interviu,pe doamna Jana care se ocupa de posta redactiei si care la vizita mea anterioara intrase in concediu pentru copil,dar am avut placerea sa-l intalnesc pe sotul dumneaei,acum mi-a spus ca are doi copii.Mi-am adus aminte cat de mult am corespondat cu doamna Jana cand era postarita redactiei.M-am reintalnit si cu ghidul meu din 2008,Zhang Yu sau Iurie,care ca si Liliana acum,a fost foarte amabil,m-a ajutat sa fac poze ,mi-a explicat despreobiectivele vizitate si m-a ajutat sa negociez preturi bune pentru suvenirurile cumparate din China.Apoi am fost invitat de domnul Wu Min la cantina RCI ,unde am

avut placerea deosebita sa servesc masa impreuna cu dumnealui si sa discutam foarte mult despre RCI,despre China ,despre Romania si multe altele. Apoi tot impreuna cu dl . Wu Min am servit o cafea la una din cafenelele  din RCI ,acolo am avut placerea sa ni se alature si domnul Dan Tomozei ,jurnalistul roman de la Radio China International pe care eu si multa lume din Romania il apreciem foarte mult.In redactie mi-a inmanat doua din cartile sale pe care le doream foarte mult “Descoperind China- Beijing” si “Dialoguri la Beijing”nou lansata in Romania si Republica Moldova,cu autograf.

Doresc sa-i multumesc foarte mult pe aceasta cale si sa va impartasesc bucuria pe care am avut-o sa-l intalnesc,pentru ca-mi doream de mult acest lucru.

Pentru ca a avut putina treaba de dimineata a sosit putin mai tarziu si fratiorul meu Xiao Zhigang a carui vedere mi-a umplut inima de bucurie.Eram fericit ,omul cu care am colaborat atat de bine si cu care am schimbat sute de e-mailuri ,care m-a ajutat enorm era acum langa mine si parca nu as mai fi vrut sa ma dezlipesc de el.Am mers impreuna in studioul de inregistrare pentru a realiza un interviu despre aceasta vizita a mea pentru ascultatorii romani de pretutindeni.

Din partea redactiei romane am primit acel faimos dictionar pe domenii ,la care s-a muncit foarte mult si este cel mai bun si cel mai complex la ora actuala.Mi-l doream de asemenea foarte mult.Am primit autografe pe prima pagina de la toata redactia in limba romana ,inclusiv de la seful redactiei dl.Wu Min.

Am avut placerea sa le intalnesc si pe celelalte doua jurnaliste din Romania care lucreaza la Radio China International ,doamnele Felicia Gherman si Sanda Man cu care am avut de asemenea un interesant schimb de opinii,atat din punctul de vedere al ascultatorilor cat si al celui care lucreaza la cel mai mare post de radio guvernamental din lume.

Aceasta minunata zi la RCI a continuat cu un simpozion la care au fost invitati reprezentantii celor mai bune cluburi din lume ,printre care aveam onoarea sa ma numar.Conducerea postului era de asemenea prezenta.S-au rostit alocutiuni atat de catre conducere cat si de catre presedintii cluburilor.Nu vreau sa fiu subiectiv dar cea mai frumoasa si in acelasi timp impresionanta prezentare a fost a clubului nostru pentru ca redactia in limba romana a avut grija sa realizeze un ppt care a tinut toata audienta cu sufletul la gura de la inceput pana la sfarsit.Am fost de altfel singurii cu o astfel de prezentare si doresc sa multumesc incaodata redactiei in limba romana pentru tot ce a facut pentru noi si sa-i asigur ca si noi vom incerca sa facem si mai mult pentru promovarea RCI si a Chinei in Romania.

Asfel a venit si ziua despartirii de China cand am fost condus la aeroport de gingasa Liliana pentru a ma intoarce in patrie.M-am despartit cu lacrimi in ochi ca si in anul 2008de tara pe care o apreciez cel mai mult din lume ,la fel de mult ca pe Romania.

In speranta sa o mai revad vreodata sau sa-i reintalnesc pe membrii redactiei romane a RCI in Romania spun “ LA REVEDERE CHINA ! “

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat: