CRI Club

Archive for august, 2013

Mesajul Primului Ministru al României Victor PONTA

http://romanian.cri.cn/341/2013/08/27/1s140445.htm

 Îmi face o reală bucurie să felicit colectivul redacţiei de limbă română a unuia dintre cele mai importante mass media globale, Radio China Internaţional, cu ocazia împlinirii unei vârste a maturităţii: 45 de ani.

După cum ştiţi, personal sunt un admirator al marii civilizaţii chineze, care a oferit atâtea valori omenirii şi care, aşa cum demonstrează evoluţia Chinei din ultimele decenii, va avea încă şi mai mult de oferit în viitorii ani. Tomai de aceea, apreciez în mod deosebit dedicaţia, profesionalismul şi talentul celor 16 chinezi şi 3 români care alcătuiesc colectivul Redacţiei de limba română a RCI. Doresc să fac o menţiune special pentru activitatea dvs., pentru strădania de a traduce literatură română în limba chineză, de a consolida astfel puntea de prietenie stabilită de multe decenii între poporul român şi poporul chinez.

Un simbol al sentimentelor care leagă popoarele noastre este şi „Puntea prieteniei”, numele inspirit pe care l-aţi dat publicaţiei Redacţiei de limba română a RCI, publicaţie pe care mi-ar face plăcere să o pot răsfoi din când în când. În lipsa sa, site-ul dvs. în limba română, foarte bogat în material multimedia, este una dintre sursele mele predilecte de informaţie despre China contemporană. Iar, în viitorul apropiat, aştept cu nerăbdare inaugurarea în România a staţiei proprii în limba română a Radio China Internaţional.

Vă urez multe împliniri, un număr cât mai mare de ascultători şi cititori, prestigiu în peisajul media mondial şi românesc şi, amintindu-mi cu plăcere interviul acordat dvs. la sfârşitul lunii Iunie 2013, vă asigur de sentimentele mele de prietenie. La mulţi ani!

Victor Ponta

Prim Ministru

Expoziţia „Comorile Chinei” a spus la revedere României! (II)

 

 

http://romanian.cri.cn/221/2013/08/16/1s140099.htm

Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta Redacţiei”! La microfon, Xiao Zhigang.

Expoziţia „Comorile Chinei” a avut loc în perioada 30 aprilie – 1 august la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Peste 50 de mii de persoane au trecut pragul acesteia, în cele trei luni, pentru a vedea cele o sută de artefacte din patrimoniul cultural al Chinei, expuse în cadrul evenimentului. Printre ei s-au aflat şi membri ai Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional – Vicenţiu Gheorghe, Dumitru Frăţilă, Simona Frăţilă, Ancuţa Petrescu, Alexandra Voica, Dacia Gongu, Citra Anton, Theodora Marinescu, Dermengi Unal Erduan, Maria Iacob, Georgiana Aleahim şi mulţi alţii. În ediţia trecută, am difuzat prima parte a unui material despre această expoziţie, oferit de preşedintele Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română, Vicenţiu Gheorghe. În minutele următoare, vă invit să ascultaţi continuarea acestuia, care cuprinde informaţii despre istoria culturală a Chinei şi despre unele exponate prezentate în cadrul evenimentului.

Mausoleul Primului Împărat, situat la poalele muntelui Lishan în suburbia oraşului Xi’an din provincia Shaanxi din vord-vestul Chinei e cunoscut pentru dimensiunile grandioase şi pentru bogata colecţie care include armata de teracotă. Exponatele, descoperite în trei gropi, aflate la 1,5 kilometri est de mausoleu, reprezintă diferite categorii militare (aproape 8.000 de războinici, 100 de care şi mii de arme). Calul de teracotă (H=174 cm, l=218 cm, gr=44 cm) e considerat a fi unul de tracţiune, datorită găurilor rotunde simetrice din dreptul pântecelui. Calul şi celelalte statuete din timpul dinastiei Qin sunt în mărime naturală. Războinicii (generali, ofiţeri şi soldaţi) sunt modelaţi cu mare atenţie la detalii. Acestea redau expresii, gesturi şi mentalităţi diverse. Pe chipul generalilor se citesc curajul, hotărârea şi abilitatea de strateg. Ofiţerii par serioşi şi credincioşi, iar soldaţii sunt redaţi în diverse poziţii, atitudinea lor reflectând vigilenţa, curajul şi puterea de sacrificiu în luptă.

În timpul dinastiei Tang a fost studiată istoria dansului şi a muzicii din perioada celor Cinci Dinastii, piesele de pe coridorul unui mormânt din această perioadă evidenţiind acest lucru.

Dinastia Song (960-1279) a fost punctul culminant al dezvoltării ştiinţifice în veche Chină (astrologie, matematică, medicină, porţelanuri).

În timpul dinastiilor Yuan, Ming şi Qing (ultimele dinastii chinezeşti), perfecţionarea detaliilor artistice a ajuns la apogeu. De altfel, vasele de ceramică Ming sunt cele mai cunoscute în toată lumea prin fineţea şi mulţimea detaliilor.

Tot din perioada dinastiei Qing se remarcă ceasul imperial de masă cu suport aurit pentru pălării (dublă funcţiune) şi paravanele de masă din lemn de santal cu încrustaţii de email la bază. Lângă locul unde erau expuse acestea din urmă, am auzit o explicaţie conform căreia, la masă, împăratul nu trebuia să fie văzut de nimeni, de aceea erau folosite paravanele. 

Ultima parte a expoziţiei reflectă legăturile României cu China de-a lungul istoriei. Deşi sunt despărţite geografic şi cultural, cele două ţări au avut un punct comun în Evul Mediu: au reprezentat timp de un secol frontierele vestică şi estică ale imperiului mongol. Au fost descoperite în Dobrogea, la Isaccea, primele monede datate după calendarul chinezesc (în anul Câinelui 1268-1287) şi apoi în următorii ani (anul Tigrului, anul Găinii). China este menţionată sub diverse denumiri în scrierile româneşti din secolele XVI-XIX (după sursa de informaţie primară a autorilor): Sireica, Cataio (din denumirea Cathay de provenienţă latină), Hinneai/Hina (de provenienţă germană şi poloneză), Chiati (de provenienţă rusă). China provine de la termenul Cin/Sin de origine persano-arabă-turcă, folosit la noi prin adjectivele cinie/sinie (de lucrătură/de modă chinezească). Pe teritoriul Basarabiei au fost descoperite, în 1988, la Orheiu Vechi, un bol de porţelan din timpul dinastiei Yuan şi un fragment de oglindă din bronz cu inscripţii chinezeşti din secolele XIII-XIV.

Prima menţionare a Chinei în literatura românească veche se găseşte în „Letopiseţul Țării Moldovei” din secolul XVII al lui Grigore Ureche: Țara Tătărească sau Tătăria cuprindea „o mare parte din Europa şi Sarmaţiia toată de la Asia cu Sţiţiia sau Sireca, ce-i zic acum Cataio…”. Spre sfârşitul secolului XVII, spătarul Nicolae Milescu a condus prima ambasadă rusească în China, misiune în urma căreia a scris, în limba rusă, trei cărţi care reprezintă primele jurnale de călătorie în Extremul orient al unui est-european. Prima carte de geografie din spaţiul românesc „De obşte gheografie” (Iaşi, 1795) cuprinde un articol despre Hina/China.

În „Albina Românească” (4 martie 1848) sunt descrise obiceiuri chinezeşti originale şi statornicia chinezilor în a le urma şi respecta („eticheturile” ca urmare a morţii „Împărătesei de Hina ce de curând au răposat”). Tot în „Albina Românească”, în mai 1829, apare primul articol în care e menţionată China. Despre călătoria baronului Humboldt şi a profesorului Rose în Orientul Îndepărtat. Ulterior, şi alte publicaţii româneşti, în special „Gazeta de Transilvania” înfiinţată în martie 1838 de George Bariţiu, conţin informaţii despre China preluate din gazete germane, englezeşti şi franţuzeşti care vizau aspecte politice, militare, comerciale şi legate de civilizaţia chineză, puţin cunoscută la acea vreme, în Țările Române.

Informaţiile cuprinse în această descriere au fost prezentate în cadrul expoziţiei de către Muzeul Naţional de Istorie în parteneriat cu Art Exhibition China, sub egida Administraţiei de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză, a Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti şi a Ministerului Culturii din România şi sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei României şi al Guvernului României. Co-organizatori ai evenimentului au fost Muzeul Palatului, Muzeul din Shanghai şi Centrul pentru Promovarea Patrimoniului Cultural din Shaanxi.

Aşadar, la revedere „Comorile Chinei” în România!

Stimaţi ascultători, aţi urmărit un material despre recenta expoziţie „Comorile Chinei”, oferit de preşedintele Clubului ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română, din lume, Vicenţiu Gheorghe. Emisiunea Poşta Redacţiei din această săptămâna se încheie aici. Realizatorul şi prezentatorul Xiao Zhigang vă doreşte, de la Beijing, un week-end plăcut! La revedere!

Expoziţia „Comorile Chinei” a spus la revedere, României! (I)

http://romanian.cri.cn/221/2013/08/09/1s139898.htm

 

Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Poşta Redacţiei”! La microfon, Xiao Zhigang.

Expoziţia „Comorile Chinei” a avut loc în perioada 30 aprilie – 1 august la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Peste 50 de mii de persoane au trecut pragul acesteia, în cele trei luni, pentru a vedea cele o sută de artefacte din patrimoniul cultural al Chinei, expuse în cadrul evenimentului. Printre ei s-au aflat şi membri ai Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional – Vicenţiu Gheorghe, Dumitru Frăţilă, Simona Frăţilă, Ancuţa Petrescu, Alexandra Voica, Dacia Gongu, Citra Anton, Theodora Marinescu, Dermengi Unal Erduan, Maria Iacob, Georgiana Aleahim şi mulţi alţii. În minutele următoare, vă invit să ascultaţi un material oferit de preşedintele Clubului Ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română, Vicenţiu Gheorghe. Conţinutul acestuia este extrem de bogat, cuprinde multe informaţii despre istoria Chinei şi despre unele exponate prezentate în cadrul evenimentului, de către organizatori. De aceea, îl vom difuza în două ediţii.

Expoziţia „Comorile Chinei” din România s-a încheiat. Multe personalităţi au luat parte la eveniment. Printre acestea se numără premierul Victor Ponta, fostul preşedinte al ţării, Ion Iliescu, excelenţa sa Huo Yuzhen, ambasadorul Chinei acreditat în România, directorul Casei Româno-Chineze, Tibi Halita şi lista ar putea continua. Nu au lipsit nici membrii Clubului ascultătorilor Radio China Internaţional. Expoziţia „Comorile Chinei” a fost, cu adevărat, o fereastră deschisă spre cultura chineză, atât pentru cei care o cunosc deja, dar mai ales pentru cei care vor să o descopere. A fost un eveniment unic, pe care clubul ascultătorilor l-a promovat, inclusiv pe Facebook.

În cadrul expoziţiei au fost prezentate obiecte care provin din celebrul sit arheologic de la Xi’an, unde a fost cercetat parţial ansamblul funerar al primului împărat al Chinei. Printre exponate au fost patru dintre faimoşii soldaţi de teracotă şi un cal, care fac parte din inventarul funerar al împăratului Qin Shi Huang. 

Pe lângă aceste capodopere de o valoare excepţională, expoziţia a cuprins şi alte artefacte, cum ar fi vase neolitice vechi de mii de ani şi care atestă o uimitoare realizare artistică. Acestora li se adaugă alte piese de referinţă, precum o serie de vase din bronz, celebre în lume pentru calitatea şi valoarea lor extraordinară. Periplul prin cultura şi civilizaţia chineză a continuat cu o serie de obiecte culturale legate de istoria Drumului Mătăsii şi artefacte din istoria modernă a Chinei. Prin intermediul acestei expoziţii, publicul a avut ocazia să admire unele din comorile spectaculoase ale milenarei civilizaţii chineze, datând din epoca neolitică, până în perioada modernă, în timpul dinastiilor Ming şi Qing.

La începutul evenimentului a fost prezentată o cronologie a istoriei Chinei. Primele exponate, un Cong de jad (piesă octogonală de jad cu perforaţie circulară în centru) şi un Bi de jad (disc) din cultura Liangzhu (3300 î.Chr-2200 î.Chr.) au fost folosite pentru venerarea Pământului şi a Cerului. Piesele aparţin neoliticului târziu. Ulterior, s-au dezvoltat dinastiile Xia (cca 2070-cca 1600 î.Chr.), Shang (cca 1600-1046 î.Chr.), Zhou de vest (1046-771 î.Chr.), perioada „Primăverii şi Toamnei” sau perioada „Statelor combatante” (221-207 î.Chr.), dinastia Han (206 î.Chr-220 d.Chr.), perioada „Celor trei regate”, dinastiile Jin de nord şi de sud (220-589), dinastia Sui (589-618), dinastia Tang (618-907), perioada „Celor Cinci Dinastii şi Zece State” (907-960), dinastiile Song, Liao şi Jin (960-1279), Yuan (1279-1368), Ming (1368-1644), Qing (1644-1911), apoi Republica Chineză, urmată de Republica Populară Chineză, din 1949 până în prezent.

Este, însă, imposibil, să amintesc toate exponatele. De aceea, mă voi referi doar la unele dintre acestea sau la unele perioade istorice.

În cadrul evenimentului, au fost expuse două vase din cultura Majiayo (3300-2050 î.Chr.) din valea superioară a Fluviului Galben. Pe unul dintre acestea este redată ideograma „mi” („orez”), în formă perfect simetrică.

Continui cu câteva vase din ceramică şi bronz, pentru băut vin, gătit, spălat, pentru ritualuri, pentru păstrarea alimentelor de bază, pentru abluţiune – spălare a unei părţi a corpului pentru purificare (din timpul dinastiilor Xia, Shang, Zhou, a perioadei „Statelor Combatante”, a perioadei „Primăverii şi Toamnei”) şi altele. 

În perioada Qin-Han, a fost realizată prima unificare naţională din istoria Chinei. În 221 î.Chr., Regatul Qin a cucerit alte şase state realizând, astfel, primul stat chinez unit. Qin Shi Huang s-a autointitulat „primul împărat” care a pus bazele primei dinastii reprezentând puterea centralizată. Politica de unificare şi introducerea monedei unice, scrierea, unificarea sistemelor de măsuri şi greutăţi au facilitat dezvoltarea socială, economică şi culturală şi schimburile culturale şi comerciale. În perioada dinastiei Han, reforma politicilor guvernamentale a dus la creştere economică, stabilitate socială şi prosperitate. Din perioada acestor dinastii găsim arme, capete de olane de ceramică cu motive tradiţionale (pasărea Phoenix încovoiată, ideograme), figurine funerare din ceramică, vase pentru arderea lemnului de santal, cărămizi, accesorii pentru care şi harnaşamente descoperite în Mausoleul de la Yangling al împăratului Jingdi şi multe altele. În timpul împăratului Wudi, graţie stabilităţii sociale şi a statului consolidat, suveranul a lansat un contraatac puternic împotriva populaţiilor nomade din nord, extinzându-şi, astfel, dominaţia asupra statelor învecinate. Împăratul l-a trimis pe Zhang Qian, supusul său, în mai multe misiuni diplomatice în regiunile vestice. Astfel, dinastia Han de Vest a stabilit legături cu statele din regiunile vestice şi a fost inaugurat „Drumul Mătăsii”.

Budhismul a pătruns din India, în China, prin intermediul „Drumului Mătăsii”, în perioada Wei-Jin şi a dinastiilor de nord şi sud. Călugării au adus arta budhistă şi au îmbogăţit cultura Chinei, dând o nouă vitalitate şi dinamism societăţii. Budhismul a prosperat datorită claselor conducătoare. Au fost construite temple şi statui ale lui Budha şi ale altor zeităţi budhiste.

În perioada 420-960, „Drumul Mătăsii” a avut o perioadă de glorie creând o punte de legătură comercială între Chang’an (în prezent Xi’an – China) şi Marea Mediterană. China controla regiunile vestice şi unele zone din Asia Centrală şi a stabilit o serie de măsuri eficiente garantând transport şi schimburi comerciale sigure. „Drumul Mătăsii” a promovat contactele şi schimburile culturale dintre civilizaţiile din est şi cele din vest şi avea ramuri până la Beijing, golful Bengal, Kabul, Baghdad şi Marea Mediterană (până la Veneţia şi Genova) şi prin toată Asia, Marea Neagră, zona României actuale, Lvov, Gdansk (Marea Baltică), Budapesta, Viena, Praga şi chiar Koln. Din timpul dinastiei Tang (618-907) au fost expuse vase cu diverse utilităţi, tobe Jie din lut roşu goale pe interior, perne din ceramică multicoloră, oglinzi de bronz, figurine pictate şi pandantive de jad.

Stimaţi ascultători, din cauza timpului limitat, emisiunea Poşta Redacţiei din această săptămâna se încheie aici. Săptămâna viitoare vă invităm să ascultaţi, la aceeaşi oră, a doua parte a materialului despre expoziţia „Comorile Chinei”, oferită de preşedintele Clubului ascultătorilor Radio China Internaţional în limba română, din lume, Vicenţiu Gheorghe. Realizatorul şi prezentatorul Xiao Zhigang vă doreşte, de la Beijing, un week-end plăcut! La revedere!

 

Nor de etichete