CRI Club

Archive for ianuarie, 2011

The Global 2000

 

RANK COMPANY COUNTRY INDUSTRY SALES ($BIL) PROFITS ($BIL) ASSETS ($BIL) MARKET VALUE ($BIL)
1 JPMorgan Chase United States Banking 115.63 11.65 2,031.99 166.19
2 General Electric United States Conglomerates 156.78 11.03 781.82 169.65
3 Bank of America United States Banking 150.45 6.28 2,223.30 167.63
4 ExxonMobil United States Oil & Gas Operations 275.56 19.28 233.32 308.77
5 ICBC China Banking 71.86 16.27 1,428.46 242.23
6 Banco Santander Spain Banking 109.57 12.34 1,438.68 107.12
7 Wells Fargo United States Banking 98.64 12.28 1,243.65 141.69
8 HSBC Holdings United Kingdom Banking 103.74 5.83 2,355.83 178.27
8 Royal Dutch Shell Netherlands Oil & Gas Operations 278.19 12.52 287.64 168.63
10 BP United Kingdom Oil & Gas Operations 239.27 16.58 235.45 167.13
11 BNP Paribas France Banking 101.06 8.37 2,952.22 86.67
12 PetroChina China Oil & Gas Operations 157.22 16.80 174.95 333.84
13 AT&T United States Telecommunications Services 123.02 12.54 268.75 147.55
14 Wal-Mart Stores United States Retailing 408.21 14.34 170.71 205.37
15 Berkshire Hathaway United States Diversified Financials 112.49 8.06 297.12 190.86
16 Gazprom Russia Oil & Gas Operations 115.25 24.33 234.77 132.58
17 China Construction Bank China Banking 59.16 13.59 1,106.20 184.32
18 Petrobras-Petróleo Brasil Brazil Oil & Gas Operations 104.81 16.63 198.26 190.34
19 Total France Oil & Gas Operations 160.68 12.10 183.29 131.80
20 Chevron United States Oil & Gas Operations 159.29 10.48 164.62 146.23
21 Barclays United Kingdom Banking 65.91 15.17 2,223.04 56.15
22 Bank of China China Banking 52.20 9.45 1,016.31 147.00
23 Allianz Germany Insurance 130.06 6.16 834.04 52.74
24 GDF Suez France Utilities 114.65 6.42 245.95 83.36
25 E.ON Germany Utilities 117.38 12.05 214.58 68.26
25 Goldman Sachs Group United States Diversified Financials 51.67 13.39 849.00 84.95
27 EDF Group France Utilities 95.17 5.60 342.63 92.23
28 AXA Group France Insurance 145.86 5.17 1,016.70 46.02
29 Lloyds Banking Group United Kingdom Banking 106.67 4.57 1,650.78 50.25
29 Procter & Gamble United States Household & Personal Products 76.78 13.05 135.29 184.47
31 ENI Italy Oil & Gas Operations 121.01 6.27 163.52 82.22
32 Telefónica Spain Telecommunications Services 79.11 10.84 154.98 108.19
33 IBM United States Software & Services 95.76 13.43 109.02 167.01
34 UniCredit Group Italy Banking 92.17 5.59 1,438.91 43.95
35 Hewlett-Packard United States Technology Hardware & Equip 116.92 8.13 113.62 121.33
36 Nestlé Switzerland Food, Drink & Tobacco 97.08 10.07 105.16 173.67
37 Verizon Communications United States Telecommunications Services 107.81 3.65 227.25 82.21
38 China Mobile Hong Kong/China Telecommunications Services 66.22 16.87 104.46 199.73
39 ConocoPhillips United States Oil & Gas Operations 136.02 4.86 152.59 72.72
40 Pfizer United States Drugs & Biotechnology 50.01 8.64 212.95 143.23
41 Nippon Telegraph & Tel Japan Telecommunications Services 106.98 5.53 181.48 68.68
42 ENEL Italy Utilities 91.87 7.74 221.26 50.92
43 Deutsche Bank Germany Banking 62.98 6.93 2,150.60 39.75
44 Credit Suisse Group Switzerland Diversified Financials 50.26 6.11 988.91 53.93
45 Sinopec-China Petroleum China Oil & Gas Operations 208.47 4.37 110.66 130.06
46 Vodafone United Kingdom Telecommunications Services 58.35 4.38 217.97 112.26
47 Johnson & Johnson United States Drugs & Biotechnology 61.90 12.27 94.68 174.90
48 BBVA-Banco Bilbao Vizcaya Spain Banking 49.27 6.03 760.39 48.20
49 Microsoft United States Software & Services 58.69 16.26 82.10 254.52
50 Siemens Germany Conglomerates 112.23 3.36 133.94 80.07
51 Banco Bradesco Brazil Banking 59.10 4.60 281.40 54.50
52 Banco do Brasil Brazil Banking 56.10 5.82 406.46 42.78
53 Royal Bank of Canada Canada Banking 35.41 3.58 608.05 78.17
54 Intesa Sanpaolo Italy Banking 50.71 3.56 877.66 44.67
55 Samsung Electronics South Korea Semiconductors 97.28 4.43 83.30 94.48
56 France Telecom France Telecommunications Services 65.92 4.30 132.06 62.39
57 Sanofi-aventis France Drugs & Biotechnology 41.99 7.54 114.85 98.07
58 Ford Motor United States Consumer Durables 118.31 2.72 194.85 41.80
59 Commonwealth Bank Australia Banking 31.84 3.81 500.20 75.10
60 RWE Group Germany Utilities 66.57 4.98 130.36 47.93
61 Novartis Switzerland Drugs & Biotechnology 44.27 8.40 90.89 126.22
62 BHP Billiton Australia/United Kingdom Materials 50.21 5.88 74.86 192.45
63 Zurich Financial Services Switzerland Insurance 70.27 3.22 366.66 34.71
64 Statoil Norway Oil & Gas Operations 79.76 3.16 97.09 72.26
65 Generali Group Italy Insurance 123.14 1.83 607.37 35.19
66 Roche Holding Switzerland Drugs & Biotechnology 47.35 7.51 69.64 146.19
67 Westpac Banking Group Australia Banking 31.19 3.04 519.03 70.99
68 Rio Tinto United Kingdom/Australia Materials 41.83 4.87 95.01 118.34
69 Lukoil Russia Oil & Gas Operations 86.34 9.14 70.94 45.18
70 Anheuser-Busch InBev Belgium Food, Drink & Tobacco 36.76 4.61 111.58 81.48
71 GlaxoSmithKline United Kingdom Drugs & Biotechnology 45.83 8.94 65.38 95.36
72 Merck & Co United States Drugs & Biotechnology 27.43 12.90 112.09 116.11
73 Crédit Agricole France Banking 91.96 1.61 2,227.22 34.42
74 Munich Re Germany Insurance 59.31 3.67 284.21 30.12
75 Apple United States Technology Hardware & Equip 46.71 9.36 53.93 189.51
75 Cisco Systems United States Technology Hardware & Equip 35.53 6.07 76.40 140.85
77 Rosneft Russia Oil & Gas Operations 34.70 6.51 83.11 83.19
78 Mitsubishi Corp Japan Trading Companies 63.12 3.80 109.74 42.64
79 National Australia Bank Australia Banking 32.50 2.29 574.41 48.80
80 Vale Brazil Materials 27.82 5.88 100.81 145.14
81 CVS Caremark United States Retailing 98.73 3.70 61.64 47.85
82 Itaúsa Brazil Conglomerates 66.36 2.25 342.63 28.74
83 ANZ Banking Australia Banking 26.91 2.60 420.52 53.72
84 Tesco United Kingdom Food Markets 77.94 3.10 65.61 51.43
85 Unilever Netherlands/United Kingdom Food, Drink & Tobacco 57.05 4.83 52.05 91.33
86 Honda Motor Japan Consumer Durables 102.82 1.41 117.24 63.22
86 Toronto-Dominion Bank Canada Banking 23.60 2.90 517.28 55.43
88 Iberdrola Spain Utilities 35.15 3.94 125.21 42.16
89 Comcast United States Media 35.76 3.64 112.73 47.76
90 China Life Insurance China Insurance 24.01 3.12 153.13 118.75
91 Bank of Nova Scotia Canada Banking 23.27 3.29 460.93 47.26
92 UnitedHealth Group United States Health Care Equipment & Svcs 87.14 3.82 59.05 39.40
93 Sberbank Russia Banking 23.27 3.20 220.62 57.70
94 United Technologies United States Conglomerates 52.92 3.83 55.76 65.28
95 Nordea Bank Sweden Banking 22.81 3.41 729.06 39.42
96 Bank of Communications China Banking 19.05 4.17 392.83 57.34
97 BASF Germany Chemicals 72.63 2.02 72.06 52.12
98 Walt Disney United States Media 36.29 3.31 69.31 61.17
99 Standard Chartered Group United Kingdom Banking 20.94 3.38 435.56 46.16
100 AstraZeneca United Kingdom Drugs & Biotechnology 32.80 7.52 53.63 63.56


China şi America vor conduce mega-boomul global

China şi America vor conduce mega-boomul global. Cum va fi lumea peste 40 de ani Previziunile HSBC din raportul “Lumea în 2050” arată că economia globală se va tripla până în 2050, dacă marile state vor evita conflictele armate, ori comerciale şi vor reuşi să găsească metode pentru a extinde limitele resurselor alimentare şi a rezervelor de apă şi vor evita catastrofa malthusiană. PIB global va creşte în medie cu 3% pe an, faţă de rata anuală de 2% a ultimei decade. China va deveni cea mai mare economie, cu un PIB de 24,6 trilioane dolari (calculat la valoarea dolarului din anul 2000 – nivel constant), iar SUA vor fi de puţin în spate, cu 22,3 trilioane dolari. Noul G2 va domina economia globală, în condiţiile în care pe ultimul loc al podiumului celor mai mari economii se va afla la mare distanţă India – 8,2 trilioane. Turcia va trece de Rusia; Egiptul, Rusia şi Malaezia vor ajunge în top 20. Ţările musulmane ar putea arăta o vigoare economică nemaivăzută de secole. Brazilia ar putea fi o dezamăgire, stagnând pe locul 7 în 2050, urmare a scăderii acute a ratei naşterilor şi a sistemului educaţional slab. Ţările anglo-saxone se vor descurca bine. Rata de fertilitate de 2,1 din SUA îi va permite să aibă suficientă forţă de muncă mult timp după ce China va fi afectată de contracţia forţei de muncă începând cu 2020, iar populaţia Indiei va începe să îmbătrânească în 2040. PIB per capita al Chinei va creşte de opt ori, însă americanii vor fi de trei ori mai bogaţi decât chinezii în 2050. Marea Britanie va ocupa locul 6, cu un PIB de 3,6 trilioane, impunându-se în faţa Italiei şi Franţei şi ameninţând pozţia dominantă în Europa a Germaniei. Probleme mari vor avea ţările cu fertilitate scăzută precum Coreea (1,1), Singapore (1,2), Germania (1,3), Polonia (1,3), Italia (1,4), Spania (1,4) şi Rusia (1,4). Raportul arată că aceste ţări sunt mai mult sau mai puţin condamnate – urmare a populaţiei îmbătrânite şi împuţinate -, dacă nu deschid porţile imigraţiei. Japonia se află deja într-o situaţie critică, după ce numărul populaţiei a început să se diminueze din 2005. Numai anul trecut a pierdut 120.000 de locuitori, iar până în 2050 va pierde 37%. Astfel, “demografia contează”, spune coordonatorul raportului Karen Ward. “ţările mici ca Elveţia, Olanda, Suedia, Belgia şi Austria vor fi “marii pierzători” şi vor iesţi din top 30. Și România înregistrează de câțiva ani un spor natural negativ. Rata fertilităţii era de 1,38% în 2009 (conform Eurostat), una dintre cele mai mici din Europa. Raportul HSBC se bazează pe premisa că se va evita o criză a energiei, omenirea reuşind să treacă la energia regenerabilă – lucru ce necesită investiţii de 46 trilioane dolari. O problemă mai mare va fi cea a mâncării şi a apei dulci. ONU se aşteaptă ca cererea de mâncare va creşte cu 70% până în 2050, în timp ce randamentul în agricultură creşte cu doar 1,5% pe an, faţă de rata de 3,2% din anii ’60. Dacă acum o treime din populaţia globului are probleme în alimentarea cu apă, până în 2025 procentul va creşte la două treimi.

Cardul national de sanatate

Începând din 2011 românii vor beneficia de cardul naţional de sănătate. La iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat  Ordonanţa de urgenţă privind introducerea cardului naţional de sănătate. Cardul naţional va fi un document care va deveni obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să acceseze servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică, dar şi pentru medicii din sistem care vor primi, la rândul lor, un card medical profesional. Acesta se emite individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta peste 18 ani, asemenea cărţii de identitate. Cardul asiguratului va cuprinde unele informaţii minime despre cetăţean, precum: 1. datele de identitate şi codul numeric personal ale asiguratului; 2. cod unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate; 3. numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Pe de altă parte, cardul va conţine şi alte date, de natură medicală, care vor fi stocate pe un cip. Cip-ul va conţine informaţii, ca de exemplu: a) diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice; b) grupa sanguină şi Rh; c) acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces; d) medic de familie: nume, prenume, date contact. Diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi înregistrate pe cip-ul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS. Informaţia referitoare la acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces, se va înregistra pe cip-ul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, sub condiţia respectării dispoziţiilor prevăzute la art. 147 pct. 5 din Legea nr.95/2006 (prin act notarial de consimţământ pentru prelevare sau înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule), iar accesul la această informaţie a personalului medical va fi stabilit prin Normele metodologice date în aplicarea Legii. Cardul profesional al medicului va fi utilizat de către acesta, în acelaşi timp cu cel al pacientului, pentru ca acesta din urmă să poată beneficia de servicii medicale. Toţi medicii din sistem vor primi un astfel de card, acesta va fi un fel de card de control, va fi cheia de acces în sistemul informatizat. EXEMEPLU- un pacient are nevoie de o reţetă de la medicul de familie. Acesta va merge cu cardul medical la medicul de familie, care la rândul său va introduce în sistem şi cardul său pentru a putea accesa informaţiile şi a elibera reţeta. Nu se va putea efectua niciun serviciu medical dacă nu există cele două carduri în acelaşi timp introduse în sistem. Asiguraţii vor plăti numai contravaloarea emiterii cardului, care este estimată la suma de 2 euro. Persoanele asigurate vor avea obligaţia prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în scopul acordării serviciilor medicale de către furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. Neprezentarea cardului conduce la acordarea serviciilor medicale contra cost, cu excepţia serviciilor de urgenţă. Conform noului act normativ, furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional de asigurări sociale de sănătate, care prezintă acest document la data acordării respectivelor servicii, în condiţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare a acestuia. Persoanele asigurate au obligaţia prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în vederea acordării serviciilor medicale de către furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. Neprezentarea cardului conduce la acordarea acestor servicii contra-cost, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale şi a bolilor cu potenţial endemo – epidemic. “Implementarea cardului naţional de sănătate reprezintă o necesitate pentru eficientizarea sistemului sanitar. Era nevoie demult de un astfel de demers. Prin acest proiect facem de fapt primul pas spre informatizarea sistemului medical care va conduce la disciplină financiară şi medicală. Sistemele informatice sunt mult mai sigure decât cele în care se folosesc documente scrise, pe hârtie. Dacă în prezent, hârtiile se plimbă de la instituţie la alta şi pot fi accesate şi citite de oricine, în sistemul informatic, doar pacientul şi medicul au acces la informaţii. Iar dacă datele vor fi publice, autorităţile vor avea posibilitatea să cunoască cine le-a divulgat, ceea ce este foarte greu de probat în acest moment”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii Introducerea cardului naţional de sănătate va îmbunătăţii mecanismul de control al costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin: * introducerea unui mecanism suplimentar de control pentru evidenţele, raportările şi decontările serviciilor medicale; * asigurarea accesului rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date medicale necesare deciziei medicale, în special în caz de urgenţe medicale; * valorificarea tehnologiilor actuale privind accesul şi schimbul de date în condiţii de deplina siguranţă si protecţie a datelor cu caracter personal conform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor Uniunii Europene Cardul va fi livrat prin Poştă, la domiciliu, fiecărui asigurat. Producerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se realizează de către Imprimeria Naţională S.A, iar personalizarea documentului de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generate de Paşapoarte, structură componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Implementarea procesului de introducere a cardului naţional de sănătate va începe din luna ianuarie 2011, şi estimăm că primele carduri vor fi primite de asiguraţi în al doilea semestru din 2011. Data de intrare în vigoare a cardului se va stabili prin hotărâre de guvern.

Cele mai interesante descoperiri astronomice ale anului 2010

Anul 2010 a fost plin de descoperiri ştiinţifice mai ales în domeniul astronomiei. Unele din ele au rămas însă doar la capitolul controverse, întrucât nu există suficiente dovezi. National Geographic a alcătuit un top al celor mai interesante descoperiri astronomice din 2010. Cele mai interesante descoperiri astronomice din 2010 / FOTO: NASA Imaginea 1/1.10. Perseidele Perseidele, ploaia de meteoriţi anuală, a atins punctul maxim la jumătatea lunii august, iar un cer senin a permis observarea lor în condiţii aproape perfecte. Perseidele apar în aceeaşi zi, în fiecare an, când Terra trece printr-un nor gigantic de rămăşiţe lăsate de cometa Swift-Tuttle. Acestea lovesc atmosfera la viteze de 160.000km pe oră, meteoriţii arzând şi producând dâre de lumină care durează o fracţiune de secundă. 9. Hubble a descoperit cele mai vechi galaxii Galaxii albastre, compacte, au fost văzute pentru prima oară de către astronomi, în luna ianuarie 2010. Acestea sunt cele mai îndepărtate, şi prin urmare, cele mai vechi galaxii, spun oamenii de ştiinţă. Aceste galaxii au început să se formeze la 500 de milioane de ani după Big Bang, care ar fi avut loc acum 13,7 miliarde de ani. Obiectele au fost zărite în fotografii realizate de telescopul spaţial Hubble, cu Wild Field Camera 3, instalată în 2009. 8. Astronauţilor le cad unghiile Astronauţii cu mâini mai mari au un risc mai mare de a-şi pierde unghiile după ce lucrează sau se antrenează cu mănuşile costumului spaţial, potrivit unui studiu publicat în septembrie. Căderea unghiilor şi alte răni la mâini sunt cele mai dese probleme ale astronauţilor. Pentru moment, soluţia este să poarte alte mănuşi de protecţie, să îşi ţină unghiile scurte şi să le trateze preventiv. 7. A fost prezis sfârşitul timpului O teorie a originilor universului prezice că timpul se va sfârşi peste doar cinci miliarde de ani, potrivit unui studiu publicat în octombrie. Predicţia foloseşte teoria inflaţiei eterne, care spune că universul nostru este doar unul dintr-un număr infinit de universuri. Acest lucru cauzează probleme calculelor probabilităţilor folosite de teoreticieni. 6. A fost descoperită o planetă locuibilă Deşi anunţul s-a dovedit controversat mai târziu, astronomii au încântat publicul în septembrie când au anunţat că au descoperit o planetă, în afara sistemului nostru solar, cu atmosferă, regiuni temperate şi apă lichidă, vitală vieţii – aşa cum o ştim noi. Planeta Gliese 581g are o masă de trei ori mai mare decât Terra. O parte a ei este întotdeauna îndreptată spre soare, având lumină constant, iar cealaltă este scufundată întotdeauna în întuneric. Dacă există extratereştri acolo, ar putea trăi de-a lungul liniei dintre umbră şi lumină, într-o regiune temperată, spun cercetătorii. 5. Un meteor verde luminează SUA Un meteor imens a luminat cerul din SUA în aprilie, în statele centrale Wisconsin, Iowa, Illinois şi Missouri. Mingea de foc a transformat cerul întunecat al nopţii într-unul verde şi a creat un boom sonic, auzit la sute de kilometri. Roca spaţială ar fi avut 1,8 metri lăţime şi cântărea 453kg, spune astronomul Mark Hammergren, pe baza unei înregistrări video. 4. O furtună solară a creat aurore ciudate La începutul lunii august, camerele aflate la bordul Observatorului Dinamicii Soarelui (SDO), al NASA, a filmat o erupţie la suprafaţa soarelui care a „scuipat” tone de plasmă – gaz încărcat electric – direct către Terra. Erupţia solară a cauzat aurore foarte intense, care au fost văzute mult mai jos de poli, decât în mod normal. 3. Cea mai mare lună plină a anului Luna ianuarie a văzut cea mai mare lună plină a anului 2010 , stând alături de Marte, vizibil cu ochiul liber. Luna din ianuarie a fost cu 30% mai luminoasă şi cu 14% mai mare decât celelalte luni ale anului, întrucât vecinul nostru cosmic a fost mai aproape de Terra decât de obicei, la doar 356.593km. 2. „Structurile” din spatele Universului Un studiu din luna martie a adus dovezi solide teoriei că universul nostru este creat pe baza unei structuri invizibile, necunoscute. În 2008, cercetătorii anunţau descoperirea a sute de roiuri de galaxii, mergând în aceeaşi direcţie cu peste 3,6 milioane de km pe oră. Această mişcare misterioasă nu poate fi explicată de modelul actual al distribuţiei masei în univers. Aşa că cercetătorii au făcut controversata sugestie că roiurile sunt atrase de gravitaţia unei materii nescunoscute, aflate în afara universului nostru. În studiul din 2010, aceeaşi echipă a descoperit că fluxul întunecat ajunge mai departe în univers decât se ştia: la 2,5 miliarde de ani lumină faţă de Terra. 1. Găurile negre conţin universuri Universul nostru ar putea sta într-o gaură neagră, care este şi ea parte a unui univers mai mare. Toate găurile negre descoperite până acum la noi în univers, de la cele microscopice la cele supermasive, ar putea fi uşile către alte realităţi. Potrivit unui studiu din aprilie, o gaură neagră este de fapt un tunel între universuri, un fel de gaură de vierme. Materia atrasă de găurile negre nu se distruge, cum se presupunea, ci iese printr-o „gaură albă”, aflată la capătul cele negre, în alt univers.

Estonia intra in zona Euro

Începând cu 1 ianuarie, moneda euro se introduce în circulaţie şi în Estonia. Micul stat Baltic cu o populaţie de 1,3 milioane de oameni, devine cel de-al 17-lea membru al zonei euro. În Estonia însă, moneda comună este controversată. Unii sunt de părere că totul se va scumpi la începutul anului viitor, alţii că noua monedă este benefică pentru economie. Punguţele de plastic cu monede euro nou-nouţe aproape că nu se mai găsesc în magazinele estoniene. Până acum moneda ţării, coroana estoniană, exista aproape exclusiv sub formă de bancnotă. Acum, banii de hârtie sunt înlocuiţi şi de monede neobişnuite. Cursul de schimb a fost stabilit la 15 coroane pentru un euro. Evelin Tamm, studentă din Tallin estimează: „Îmi va fi greu să mă obişnuiesc cu noii bani. 15 coroane devin un singur euro şi există şi aceşti cenţi mărunţi. Ne va fi greu la început să socotim valoarea reală a banilor.” Ministrul estonian de Finanţe, Jurgen Ligi, încearcă să-şi liniştească compatrioţii, spunând că în câteva luni ei nu se vor mai gândi la rata de schimb. „Estonienii plătesc din ce în ce mai frecvent cu cărţi de credit. Tendinţa către banii din plastic se generalizează. Ce ne deranjează este că vom avea de-a face cu multe monede, dar vom scăpa de inconvenient folosind cardurile bancare”, a spus ministrul. Estonia se alătură zonei euro în toiul celei mai severe crize a monedei comune. Pentru Marris Hellrand, manager la o companie de telecomunicaţii din Tallin, această trecere constituie un act de mare curaj: „Situaţia nu e deloc roză în privinţa monedei euro. Ne-am tot întrebat dacă e cazul să ne căsătorim cu o mireasă bolnavă. Dar, fiindcă economia estoniană este atât de legată de Europa, nici nu avem de ales. Este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla”, a spus Hellrand. Spre deosebire de multe alte ţări din zona Euro, Estonia aproape că nu are datorii. Datoria publică se ridică la numai 7,2 la sută din PIB. Acesta este cel mai scăzut nivel din Europa. Economia Estoniei a început să crească iarăşi după o dramatică cezură pe durata crizei financiare. Totuşi, în statul de la Marea Baltică există o puternică mişcare anti-euro, condusă de Anti Poolamets. Acest jurist şi istoric crede că moneda încă în circulaţie, coroana estoniană, este un simbol al suveranităţii naţionale. Coroana este şi un simbol al desprinderii de zona rublei sovietice, din care Estonia a fost silită să facă parte. Anti Poolamets: „Noi numim euro şi rublă europeană fiindcă ideologia „o singură monedă se potriveşte tuturor” ne aduce aminte de vremurile URSS.” Anti Poolamets regretă de asemenea că ţara sa va fi, prin noua monedă, legată pe viaţă şi pe moarte de deciziile luate la Bruxelles

2010 in review

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

Healthy blog!

The Blog-Health-o-Meter™ reads This blog is doing awesome!.

Crunchy numbers

Featured image

A helper monkey made this abstract painting, inspired by your stats.

The Leaning Tower of Pisa has 296 steps to reach the top. This blog was viewed about 1,100 times in 2010. If those were steps, it would have climbed the Leaning Tower of Pisa 4 times

 

In 2010, there were 58 new posts, not bad for the first year! There were 75 pictures uploaded, taking up a total of 31mb. That’s about 1 pictures per week.

The busiest day of the year was July 14th with 20 views. The most popular post that day was China ajuta zonele defavorizate ale tarii.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were WordPress Dashboard, mail.yahoo.com, google.ro, twitter.com, and vicentiu0407.jimdo.com.

Some visitors came searching, mostly for http://www.eures.ro, rofi covi pitesti, gheorghe vicentiu, card euroline baumax, and vicentiu pitesti.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

China ajuta zonele defavorizate ale tarii July 2010

2

VICENTIU GHEORGHE CV May 2010

3

Ce specializări se caută în străinătate July 2010

Nor de etichete