CRI Club

Archive for martie, 2010

Lucrătorii străini trimit acasă, din România, sute de milioane de euro

Americanii, italienii, spaniolii şi nemţii domină topul migranţilor care lucrează în România din punctul de vedere al sumelor pe care le transferă în ţara de origine.

Lucrătorii străini din România au trimis acasă 305 milioane de euro în 2008, cu 55 de milioane de euro mai mult decât în 2007. Potrivit Institutului de Statistică al UE (Eurostat), migranţii rezidenţi în România de cel puţin un an au transferat în statul de origine 240 de milioane de euro, iar cei sosiţi în ţară de mai puţin de un an (incluzând aici şi lucrătorii sezonieri sau care fac naveta peste graniţă) au scos din România alte 65 de milioane de euro.

Cei mai „strângători” au fost angajaţii de origine americană, ce au trimis în Statele Unite aproape 72 de milioane de euro în 2008. Italienii au trimis şi ei acasă 46,5 milioane de euro, în timp ce lucrătorii spanioli au transferat circa 40 de milioane de euro, aproape cât cei de origine germană (39 de milioane de euro). Migranţii francezi din România au reuşit să livreze în ţara natală 13,6 milioane de euro, urmaţi de britanici (10,3 milioane de euro), turci (7,9 milioane), greci (6,8 milioane de euro), austrieci (5,4 milioane), chinezi (3,3 milioane), bulgari şi canadieni (câte 2,7 milioane de euro), olandezi (2,4 milioane), maghiari (2,2 milioane) sau moldoveni (cu transferuri de 1,9 milioane de euro).

Cine intră în statistici

„În foarte puţine cazuri banii respectivi sunt trimişi de angajaţii marilor multinaţionale. În general, aceştia nu sunt plătiţi din bugetele locale, ci din fondurile unor companii cu sediul în străinătate. În unele situaţii, există firme special create în paradisuri fiscale pentru plata expaţilor”, arată Mădălina Popescu, general manager al Pluri Consultants. Aşa că, cel mai probabil, grosul remiterilor de bani spre străinătate are ca sursă câştigurile salariaţilor străini ai unor firme mici şi medii, dar şi câştigurile unor liber-pro­fesionişti sau mici întreprinzători stabiliţi în România. „Cei mai mulţi în această categorie sunt italienii, urmaţi de americani şi de germani. Cea ce se vede şi din volumul de bani transferat în ţările de origine”, spune Mădălina Popescu.

„Datele privind transferurile de bani dinspre emigranţi către ţările lor de origine sunt foarte dificil de procesat, pentru că este vorba de numeroase tranzacţii mici efectuate printr-o multitudine de canale, unori neoficiale sau ilegale”, explică reprezentanţii Eurostat. Astfel, banii ajung la destinatari prin transferuri bancare, prin poştă, prin firme de transport care oferă, mai mult sau mai puţin oficial, şi acest serviciu sau sunt livraţi direct (personal sau prin intermediari).

Tot mai mulţi clienţi străini

Una dintre cele mai la îndemână metode este utilizarea firmelor specializate. „În topul destinaţiilor către care se realizează cele mai frecvente transferuri de bani din România vom regăsi aceleaşi ţări din care se fac şi cele mai multe transferuri către ţară, respectiv Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite. La acestea se adaugă ca destinaţii ţările vecine, cum ar fi Moldova, Ucraina sau Serbia, dar şi unele state asiatice – precum China, Filipine sau India”, dezvăluie Alexandru Bădulescu, country director Western Union România şi Bulgaria. El mai spune că o schimbare importantă înregistrată în ultimii ani este creşterea numărului cetăţenilor străini care folosesc serviciul Western Union pentru a efectua transferuri de bani în afara României.

În 2008, expediţiile de bani dinspre România au reprezentat doar 1,5% din totalul tranzacţiilor realizate pe plan local prin Smith&Smith. În 2009, proporţia lor a ajuns la 2,6%, cuantumul sumelor transferate crescând, la rândul său, cu 150% faţă de anul precedent. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu suma medie pe tranzacţie, care a scăzut cu circa o cincime.

Cele mai importante destinaţii pentru clienţii Smith&Smith au fost Moldova (812 euro transferul mediu în 2008, 565 de euro în 2009), Grecia (1221 de euro transferul mediu în 2008, 934 de euro anul trecut) şi Italia (aici s-a înregistrat o creştere a mediei pe tranzacţie, de la 405 euro în 2009 la 514 euro în 2009). Spania, Israel ori spaţiul ex-sovietic s-au numărat, de asemenea, printre ţările spre care s-au făcut numeroase transferuri în ultimii ani.

Cele 305 milioane de euro trimise acasă de emigranţii din România pălesc în faţa celor 6,3 miliarde primite de români de la rudele plecate la muncă peste hotare. Dacă, însă, după ieşirea din criză ritmul accentuat de dezvoltare economică se va relua, este posibil ca peste cinci-zece ani discrepanţa dintre ieşiri şi intrări să nu mai fie la fel de mare.

78,7 mld. euro au fost transferate, în 2008, în ţara de origine de către străinii care au obţinut venituri din muncă într-un stat mermbru al Uniunii Europene.

sursa:Capital

Grupul chinez Zhejiang Geely Holding cumpără de la Ford compania suedeză Volvo

Cel mai mare producător privat auto din China, Zhejiang Geely Holding, va semna duminică un acord angajant cu grupul american Ford pentru cumpărarea companiei auto suedeze Volvo, potrivit Reuters. Purtătorul de cuvânt al Volvo, Per-Ake Froberg, a declarat că este foarte probabil ca tranzacţia să nu fie încheiată până în al treilea trimestru. Zhejiang Geely Holding a fost ales de Ford în octombrie 2009 drept ofertant preferat pentru compania suedeză. Vânzarea Volvo va permite grupului american să atragă lichidităţi şi să se concentreze pe principalele modele, măsuri necesare pentru ieşirea din cea mai severă criză prin care a trecut industria auto din SUA. Totodată, achiziţia Volvo va oferi Geely acces la tehnologia europeană, ceea ce-i va conferi un avantaj în faţa constructorilor chinezi deţinuţi de stat, precum Dongfeng Motor.

sursa:Antena3.ro

Afacerea F-16: România încaieră SUA cu Europa

România ar putea plăti aproximativ 7,6 miliarde de dolari pentru cele trei etape ale programului de achiziţie a avioanelor F-16 şi F-35. Principalii concurenţi ai avioanelor americane F-16, SAAB şi Eurofighter au criticat dur decizia CSAT de a cumpăra fără licitaţie avioane F-16 second-hand.

Reprezentanţii consorţiului european care produce avioanele Eurofighter Typhoon au precizat, după ce CSAT a decis cumpărarea fără licitaţie a avioanelor F-16 second-hand, că licitaţia internaţională este procedura standard de achiziţie de tehnică militară în toate ţările Uniunii Europene.

„Decizia României de a nu organiza o licitaţie deschisă a privat ţara de încă o oportunitate de a-şi întări legăturile cu industria aerospaţială din Europa”, se arată într-un comunicat al Eurofighter.

Reprezentanţii companiei au susţinut că „pentru o sumă similară celei pe care România intenţionează să o cheltuiască pe 24 de avioane F-16 uzate, Eurofighter ar fi putut oferi un pachet financiar care să includă un aparat de zbor mult mai performant”. Totodată, ar fi fost oferit industriei române şi un „program substanţial de compensare economică (offset), care ar fi creat locuri de muncă pentru o perioadă lungă de timp”.

„Decizia CSAT împiedică România să genereze un impact comparabil în interiorul propriilor sale graniţe şi va obliga ţara, pe termen scurt şi mediu, să întreprindă un nou program costisitor de modernizare a flotei de avioane de luptă. Acest lucru ar fi fost evitat dacă ar fi fost ales avionul Eurofighter”, se mai arată în comunicatul Eurofighter. Din consorţiul Eurofighter fac parte cele mai importante companii din industrai europeană de aviaţie: Alenia Aeronautica/Finmeccanica (Italia), BAE Systems (Marea Britanie), EADS CASA (Spania) şi EADS Deutschland (Germania). Grupul a avut în 2008 o cifră de afaceri de aproximativ 88 de miliarde de euro.

În cele patru ţări partenere ale programului Eurofighter sunt asigurate 100.000 de locuri de muncă directe sau indirecte, în peste 400 de companii. Impactul economic pozitiv în cele patru ţări partenere este estimat la peste 60 de miliarde de euro.

Gripen încă mai speră la o licitaţie

„Aşteptăm ca procesul de achiziţie să includă în continuare o comparaţie completă între diversele soluţii de avioane oferite României. Noi credem că avioanele Gripen, moderne, precum şi oferta suedeză pentru training, offset şi finanţare guvernamentală ar fi foarte avantajoase atât pentru forţele aeriene române, cât şi pentru contribuabilii români,” a declarat Jerry Lindbergh, manager de exporturi la Administraţia Suedeză pentru Armamente.  

Cu aceeaşi iritare a reacţionat şi consorţiul care produce avionul multirol Gripen. „Din ceea ce am înţeles, nu există o decizie finală, ci este vorba despre o recomandare a CSAT care va fi dezbătută de Parlament. Aş vrea să văd că Parlamentul va analiza toate ofertele de avioane. Vom cere Guvernului, prin intermediul Ministerului Apărării, să trimită toate ofertele Parlamentului, inclusiv pe cea a Gripen”, a spus Richard Smith, director de marketing pentru România al firmei Gripen. Acţionarii firmei SAAB, care produce avioanele JAS39 Gripen sunt: BAE Systems – Marea Britanie (35%), Investor AB – Suedia (35%) şi Wallenberg – Suedia (29%).

România ignoră Europa

O altă problemă a României este aceea că a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care întârzie fără nici un motiv legitim semnarea unor documente oficiale al UE: Codul de Conduită privind Achiziţiile pentru Apărare şi Codul de Conduită privind Offset-ul.

Cele două coduri cuprind o serie de măsuri privind limitarea actelor de corupţie în tranzacţiile cu tehnică militară şi transparenţa programelor de compensare economică.

Cât ne costă, de fapt, avioanele americane

Conform Ministerului Apărării, primul lot de 24 de avioane F-16 block 25 (fabricate în anii `80) va costa 1,3 miliarde de dolari, sumă în care este inclusă revitalizarea aparatelor, logistica necesară şi pregătirea piloţilor. Urmează alte două etape: achiziţionarea a încă 24 de avioane F-16 block 50-52 (fabricate ]n anii `90) şi, în final, achiziţionarea a 24 de aparate F-35, de ultimă generaţie, moment în care primele 24 de aparate F-16 vor ieşi din serviciu.

Costurile pentru ultimele două etape nu au fost făcute publice. În lipsa unor date oficiale de la Ministerul Apărării, putem însă estima valoarea totală a contractului prin comparaţie cu unele contracte internaţionale deja parafate.

Comparaţie

În anul 2008, Israelul a solicitat Statelor Unite livrarea a 25 de avioane F-35 Joint Strike Fighter, primul lot dintr-o comandă de 75 de bucăţi, în valoare totală de 15,2 miliarde de dolari. Astfel putem aproxima că 24 de aparate F-35 ar costa aproximativ 14, 5 miliarde de dolari. Rezultă un preţ unitar de 206 milioane de dolari, caz în care cele 24 de avioane destinate României ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari.

Considerând că cele 24 de avioane F-16 Block 50-52 din etapa a doua a programului de achiziţie aprobat de CSAT vor costa tot în jurul sumei de 1,3 miliarde de dolari, putem estima că România s-a angajat la un contract total de aproximativ 7,6 miliarde de dolari. Pentru această sumă, cel mai devreme în 2028, România va avea tot 48 de avioane multirol: 24 de aparate F-16 Block 50-52 şi 24 de aparate F-35. La toate acestea se adaugă faptul că guvernul american nu a făcut o ofertă certă în privinţa unui program de compensare economică, profitând de faptul că Legea română a offsetului menţionează această obligaţie doar în cazul firmelor.

Reamintim că şi Eurofighter şi Gripen au oferit României câte 48 de avioane noi la un preţ total de până la 4,5 miliarde euro, cu diverse variante de finanţare şi programe consistente de offset.

Atât JAS 39 Gripen, cât şi Eurofighter Typhoon sunt avioane de generaţia a patra, care vor fi în serviciu încă cel puţin 25-30 de ani, în vreme ce F-16, ca şi MiG 21 sunt de generaţia a treia. F-35 este deocamdată singurul aparat de generaţia a cincea.

sursa: ADEVARUL

Cum va arăta noua maşină pe care Ford o va produce la Craiova

Uzina Ford de la Craiova va produce, începând din a doua jumătate a acestui an un nou model de clasă mică, botezat B-Max. Acesta va fi un monovolum care va împrumuta elemente de la modelele C-Max şi Fiesta, fiind mai apropiat ca dimensiuni de cel de-al doilea. Reprezentanţii Ford România au declarat pentru Gândulcă deocamdată nu există informaţii oficiale despre partea tehnică a lui B-Max, dar că vor fi dezvăluite în perioada următoare. B-Max va completa gama monovolumelor Ford, surse neoficiale declarând că acesta va fi fabricat pe platforma modelului Fiesta, că ar putea avea garda la sol uşor înălţată şi motorizări asemănătoare cu acesta. Pe piaţă s-a vorbit de o motorizare pe benzină de 1. 0 litri , şi diesel 1.6 litri, cu 89 CP sau 108 CP fiecare. În acelaşi timp, sursele neoficiale vorbesc de o versiune Econetic prin care nivelul emisiilor de CO2 este redus semnificativ. Se pare că oficialii de la Ford îşi doresc să producă la Craiova cel puţin 100.000 unităţi pe an ale modelului B-Max, care va ajunge pe toate pieţele europene, însă informaţiile sunt păstrate la nivel de speculaţie deoarece din partea constructorului nu vine nici o veste în acest sens.

Vicepreşedintele Ford Europa, Wolfgang Schneider, a afirmat la începutul anului că grupul intenţionează să utilizeze un împrumut contractat de la Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 400 de milioane euro, pentru dezvoltarea producţiei de vehicule comerciale, dar şi la fabricarea unui model de clasă mică, cu motor inovativ şi ecologic. Ford spera ca in urma investiţiilor in fabrica de la Craiova va deveni a doua marca din Romania, dupa Dacia, in ceea ce priveste volumul vanzarilor.

Sursa: Gandul

Diavolul „sălăşluieşte la Vatican”

Preotul Gabriele Amorth, cel care a condus ritualurile de exorcizare de la Vatican timp de 25 de ani, a declarat că recentele scandaluri sexuale izbucnite în sânul Bisericii Catolice sunt o dovadă că Diavolul „sălăşluieşte în Cetatea Sfântă”, scrie publicaţia „The Times”. Amorth, care a exorcizat la viaţa lui peste 70.000 de enoriaşi, crede că alte semne care i-au indus bănuielile respective sunt luptele pentru putere la Vatican şi necredinţa în Iisus Hristos a unor cardinali, care, după părerea sa, l-ar sluji pe Necuratul.

Sursa:Evz.

Luna trecută, edilul din Săuleşti a ţinut la fel prima pagină a ziarelor, pentru că şi-a organizat petrecerea de ziua lui în primărie.

Primarul din comuna gorjeană Săuleşti s-a dat singur în judecată ca să încaseze un spor salarial de 75%! Edilul a câştigat procesul cu el însuşi după care şi-a mărit venitul pentru că aşa a decis instanţa.  

Constantin Drăghici este primar în comuna Săuleşti. În calitate de îndrumător de proiecte în primărie, el s-a dat singur în judecată şi şi-a cerut spor de 75 de procente la salariu.

Luna trecută, edilul din Săuleşti a ţinut la fel prima pagină a ziarelor, pentru că şi-a organizat petrecerea de ziua lui în primărie.

Sursa: Realitatea

Antonescu reales

Antonescu reales,dar si Tariceanu si Orban cred ca meritau un loc in conducere….

PNL a votat statutul propus de Crin Antonescu

Liberalii au aprobat vineri în Congresul Extraordinar proiectul de statut propus de preşedintele Crin Antonescu. 1083 de delegaţi au votat pentru proiectul lui Antonescu, 258 împotrivă şi 13 s-au abţinut. Propunerea de păstrare a vechiului statut, susţinută de Ludovic Orban, a obţinut majoritatea voturilor în judeţele Botoşani, Mureş şi Teleorman, dar şi în sectoarele 2,3 şi 5 din Bucureşti. După aflarea rezultatului votului, Crin Antonescu şi-a anunţat oficial candidatura la şefia PNL. Şi Ludovic Orban anunţase de la tribună că va candida în orice situaţie, indiferent de rezultatul votului. În aceeaşi situaţie este şi Viorel Cataramă. Potrivit noului statut, cei trei trebuie să îşi depună candidaturile cu listele aferente până cel târziu cu trei ore înainte de începerea congresului ordinar de sâmbătă, adică la ora 7.00. Acuzat că sistemul de vot pe liste, pe care îl susţine, lezează democraţia din partid, Crin Antonescu şi-a asigurat colegii că fiecare dintre ei poate să candideze la orice funcţie îşi doreşte. După decizia privind modul de algere a conducerii PNL, sâmbătă, cei 1.400 de delegaţi la congres vor alege prin vot noua conducere. Votul a fost deschis, prin ridicare de mână, fapt care se pare că l-a avantajat pe Crin Antonescu, întrucât unii liberali care ar fi votat pentru vechiu statut s-au temut de sancţiuni. Votul pe judeţe: Alba 25 voturi pentru, 1 împotrivă Arad 8 voturi pentru, 15 împotrivă Argeş 20 voturi pentru, 2 împotrivă Bacău 42 voturi pentru, 1 împotrivă Bihor a 20 voturi pentru,2 împotrivă, 2 abţineri Botoşani 2 voturi pentru, 27 împotrivă, 3 abţineri Braşov 38 voturi pentru,1împotrivă Brăila 26 voturi pentru,1 împotrivă, 1 abţineri Buzău 35 voturi pentru Caraş-Severin 44 voturi pentru, 1 împotrivă Călăraşi 31voturi pentru, 4 împotrivă Cluj 23 voturi pentru, 3 împotrivă Constanta 14 voturi pentru, 13 împotrivă Covasna 11 voturi pentru Dâmboviţa 20 voturi pentru,15 împotrivă Dolj 21 voturi pentru Galaţi 32 voturi pentru Giurgiu 48 voturi pentru,1 împotrivă Gorj 24 voturi pentru,1 împotrivă (Daniel Morega) Harghita 5 voturi pentru, 1 împotrivă Hunedoara 41 voturi pentru Ialomiţa 17 voturi pentru, 5 împotrivă Iaşi 37 voturi pentru Ilfov 36 voturi pentru Maramureş 35 voturi pentru Mehedinţi 19 voturi pentru,8 împotrivă, 1 abţinere Mureş 3 voturi pentru,16 împotrivă, 1 abţinere Neamţ 23 voturi pentru Olt 16 voturi pentru, 6 împotrivă Prahova 35 voturi pentru,1 împotrivă (Adriana Săftoiu) Satu Mare 14 voturi pentru,12 împotrivă Sălaj 6 voturi pentru, 19 împotrivă Sibiu 23 voturi pentru, 3 împotrivă Suceava 20 voturi pentru,1 abţinere Teleorman 37 împotrivă Timiş 15 voturi pentru,16 împotrivă Tulcea 24 voturi pentru Vaslui 2 voturi pentru, 21 împotrivă, 2 abţineri Vâlcea 30 voturi pentru, 4 împotrivă Vrancea 27 voturi pentru, 1 împotrivă Bucureşti: Sectorul 1 41 voturi pentru, 1 împotrivă Sectorul 2 4 voturi pentru, 21 împotrivă Sectorul 3 10 voturi pentru, 12 împotrivă Sectorul 4 voturi pentru 25, 1 împotrivă Sectorul 5 8 voturi pentru, 14 împotrivă Sectorul 6 33 voturi pentru, 2 împotrivă .

SURSA:Antena3.ro

România, gata de aderare la spaţiul Schengen

Guvernul de la Bucureşti a aprobat un proiect de lege privind înfiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari si participarea Romaniei la Sistemul de Informatii Schengen. Premierul Emil Boc a cerut ca proiectul sa fie trimis la Parlament in procedura de urgenta. „Intrarea in spatiul Schengen este o prioritate majora”, a afirmat Boc. Acesta a programat deja o sedinta la un punct de frontiera Schengen, pe 27 martie 2011, data prevazuta pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen. „Prin acest act normativ, practic, noi indeplinim toate conditiile  pentru a fi compatibili cu Sistemul Informatic Schengen”, a declarat ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga.

PDL vrea capul lui Mircea Geoană

„Faptul ca un lider al opozitiei detine aceasta functie le sta ca părul in ochi celor de la PD-L”, a declarat presedintele Senatului, Mircea Geoana. Senatorul PDL Traian Igaş a declarat miercuri că procedura care va fi iniţiată de partidul său este una de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte a Senatului. „Noi vrem să-l revocăm din funcţie, pentru că doar aşa cred că vom asigura o anumită stabilitate în Senat”, a spus Igaş. Traian Igaş a explicat că va cere revocarea lui Geoană pentru „abuzurile” din şedinţa de plen de miercuri, dar şi pentru decizia din Biroul Permanent de marţi, când acest for a hotărât că senatorii independenţi nu-şi pot păstra locurile în comisii. Articolele din Regulamentul Senatului depre procedura de revocare a preşedintelui Senatului au fost declarate neconstituţionale în 2005 de CCR, însă Senatul nu a operat modificările necesare, iar suspendarea din funcţie ca mod de sancţiune nu există în acelaşi Regulament. Chestorul Senatului Ioan Chelaru anunţase marţi că Biroul Permanent a decis că independenţii nu-şi pot păstra locurile alocate iniţial în comisii, deoarece ele aparţin partidelor politice, urmând ca senatorii care şi-au părăsit formaţiunea să poată activa în comisiile „unde rămân locuri vacante”.

Nor de etichete